Sergiu
Cunescu

1923 - 2005
Am insa convingerea ca in situatia in care PSDR ar fi in pericol sa se dizolve in masa PDSR, se vor gasi persoane care vor reusi sa continue in demnitate firul vietii Partidului Social Democrat Roman. Eu voi fi printre ei fidel idealurilor noastre din trecut si din viitor." (Citat din Scrisoarea Deschisa a lui Sergiu Cunescu, din anul 2000, in care condamna conducerea PSDR pentru ca s-a predat PDSR).

1 Decembrie 1918 - Marea Unire

Contribu┼úia social-democra┼úilor la ├«nf─âptuirea Marii Uniri ┼či f─âurirea Rom├óniei Mari

Mi┼čcarea socialist─â din Rom├ónia recuno┼čtea necesitatea ┼či legitimitatea unirii tuturor rom├ónilor ├«n cadrul grani┼úelor etnice fire┼čti. Constantin Dobrogeanu-Gherea afirma f─âr─â echivoc, ├«n noiembrie 1914, c─â ÔÇťunirea tuturor rom├ónilor care gr─âiesc aceea┼či limb─â este un drept ┼či o necesitate istoric─âÔÇŁ. La r├óndul s─âu, M. Gh. Bujor a relevat rolul ce ├«l au patriile libere ┼či independente pentru dezvoltarea de sine st─ât─âtoare a popoarelor. ÔÇťPatriile sunt cadrele naturale ┼či istorice de dezvoltare a popoarelor. ├Än aceste cadre ÔÇô afirma militantul socialist ÔÇô s-a ├«ntemeiat pentru fiecare na┼úiune o existen┼ú─â proprie, cu tradi┼úiile ei, cu via┼úa ei sufleteasc─â, cu idealurile ei, element pre┼úios ┼či indispensabil ├«n conceptul civiliza┼úiei generale [ÔÇŽ]. Acesta este unul ÔÇô evident, nu singurul ÔÇô din motivele pentru care social-democra┼úia se ridic─â ├«mpotriva ciuntirii ┼ú─ârilor constituite, ├«mpotriva suprim─ârii vie┼úii na┼úionale a popoarelorÔÇŁ. Ceea ce deosebea pe sociali┼čti de toate celelalte for┼úe politice, venind ├«n conflict cu opinia public─â rom├óneasc─â ├«n general, erau c─âile preconizate pentru eliberarea na┼úional─â ┼či unitatea statal─â.

Sociali┼čtii, ├«ndeosebi cei din Vechiul Regat, considerau c─â unitatea na┼úional─â nu se putea ├«nf─âptui pe calea r─âzboiului, ci doar a revolu┼úiei socialiste. ├Än momentul ├«n care a izbucnit primul r─âzboi mondial, conduc─âtorii mi┼čc─ârii socialiste s-au pronun┼úat pentru neutralitate, pe care o considerau singura solu┼úie valabil─â. ├Än rezolu┼úia Congresului extraordinal al Partidului Social-Democrat din Rom├ónia din 10/23 august 1914 se afirma, printre altele: ÔÇťCongresul se ridic─â ├«mpotriva oric─âror aventuri r─âzboinice ┼či declar─â c─â singura politic─â compatibil─â cu interesele vitale ale ┼ú─ârii este neutralitatea sincer─â ┼či definitiv─â, pentru a c─ârei men┼úinere muncitorimea rom├ón─â se va lupta chiar cu pre┼úul s├óngelui s─âuÔÇŁ. Dup─â intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi, ├«n august 1916, de┼či P.S.D. nu ┼či-a reconsiderat pozi┼úia, afirm├óndu-┼či ├«n continuare pacifismului ┼či interna┼úionalismul, social-democra┼úii au f─âcut dovada c─â sunt sensibili la ideea unit─â┼úii na┼úionale ┼či s-au integrat efortului general na┼úional, aduc├óndu-┼či partea de contribu┼úie la deznod─âm├óntul favorabil al luptelor. Sociali┼čtii care au fost mobiliza┼úi ┼či trimi┼či pe front ┼či-au f─âcut datoria, mul┼úi dintre ei au c─âzut ├«n lupt─â. ├Änc─â din primele luni ale r─âzboiului, Partidul Social-Democrat a pierdut pe secretarul Comitetului Executiv, Dimitrie Marinescu, care a murit str─âpuns de baioneta inamicului ├«n luptele pentru for┼úarea Carpa┼úilor. ├Än prim─âvara anului 1917 a c─âzut la datorie dr. Ottoi C─âlin, membru al Comitetului Executiv al P.S.D. ┼či redactor al revistei ÔÇťViitorul socialÔÇŁ, care, ├«n calitate de medic militar, s-a aflat ├«n punctele cele mai fierbin┼úi ale b─ât─âilor pentru ├«ngrijirea r─âni┼úilor. Din num─ârul mare al sociali┼čtilor ├«nrola┼úi ├«n armata rom├ón─â ┼či care ┼či-au jertfit via┼úa ├«n aprigile confrunt─âri ale r─âzboiului, mai cit─âm, exemplificativ, pe Ion Tihoc (Turnu Severin), Nicu B. Mih─âilescu ┼či Moise Croitoru (Bucure┼čti), Josef Liszt (Piatra Neam┼ú), Teodor Popescu (Ploie┼čti), Al. Bezdeleanu, Gh. Li┼úescu ┼či N. Constantinescu (Pite┼čti), Ulise Vasilescu (C─âl─âra┼či) ┼č.a.

Sociali┼čti din Transilvania, fapt cu totul remarcabil, au g─âsit modalit─â┼úi mai adecvate de ├«mpletire a propriei doctrine cu patriotismul. La Congresul al VIII-lea al sec┼úiei rom├óne a Partidului Social-Democrat din Austro-Ungaria (octombrie 1913), Iosif Ciser afirma c─â rom├ónii de dincolo de Carpa┼úi nu puteau ob┼úine eliberarea social─â ├«nainte de a fi cucerit pe cea na┼úional─â. La 9 octombrie 1917, la o ┼čedin┼ú─â comun─â cu comitetele socialiste, german ┼či s├órb, sociali┼čtii rom├óni au cerut, pentru prima dat─â, respectarea dreptului la autodeterminare absolut─â. Ei au respins orice compromis, pe aceast─â tem─â, la congresul extraordinar al M.Sz.D.P-ului (Partidul Social-Democrat Maghiar) din octombrie 1917. Pe de alt─â parte, odat─â cu ├«nceperea primului r─âzboi mondial, ne├«n┼úelegerile ┼či controversele pe teme economice ┼či sociale dintre sociali┼čtii rom├óni ┼či Partidul Na┼úional Rom├ón au ├«ncetat brusc.

Ideea c─â lupta de eliberare social─â ┼či lupta de eliberare na┼úional─â sunt indisolubil legate a fost reafirmat─â ┼či la Congresul al IX-lea (mai 1918) al sociali┼čtilor rom├óni din Transilvania. ├Än cursul evenimentelor din septembrie 1918, conduc─âtorii sociali┼čti au luat hot─âr├órea de a conlucra cu Partidul Na┼úional Rom├ón pentru organizarea luptei na┼úionale a rom├ónilor din Transilvania ┼či Banat. La ├«nceputul lunii octombrie 1918 a avut loc, la Budapesta, la hotelul ÔÇťJ├ĄgerhomÔÇŁ, ├«nt├ólnirea dintre reprezentan┼úii celor dou─â partide rom├óne┼čti, care s-au pronun┼úat pentru colaborare ├«n cadrul unui consiliu comun. Conlucrarea dintre cele dou─â partide s-a ├«nf─âptuit, ├«n chip firesc, pe temeiul dezideratului comun de eliberare social─â ┼či na┼úional─â. ÔÇť┼×i dac─â poporul rom├ón manifesta pentru eliberare na┼úional─â ┼či dezrobire social─â ÔÇô sublinia frunta┼čul socialist Tiron Albani ÔÇô o f─âcea pentru c─â ├«n mintea lui aceste idealuri se contopeau, form├ónd o singur─â credin┼úa. Pentru el faptul c─â sociali┼čti ÔÇśconlucreaz─âÔÇÖ cu na┼úionali este o chez─â┼čieÔÇŁ. La 12 octombrie 1918, ├«n ┼čedin┼úa ├«n care Comitetul Executiv al P.N.R. a hot─âr├ót acceptarea conlucr─ârii cu sec┼úia rom├ón─â a Partidului Social-Democrat din Ungaria, a fost adoptat─â ┼či declara┼úia de independen┼ú─â redactat─â de Vasile Goldi┼č ┼či citit─â ├«n parlamentul maghiar la 18 octombrie de Alexandru Vaida-Voievod. Aceast─â declara┼úie de autodeterminare; care a stat la baza ├«ntregului program de lupt─â a rom├ónilor p├ón─â la Adunarea Na┼úional─â de la Alba Iulia, a fost, sprijinit─â de sociali┼čti. La ┼čedin┼úa din 28 octombrie 1918, Comitetul Central al sec┼úiei rom├óne a M.Sz.D.P. a decis trimiterea unei delega┼úii la deputa┼úii na┼úional-rom├óni din parlamentul maghiar, pentru a discuta ├«n detaliu formarea Consiliului Na┼úional Rom├ón. O zi mai t├órziu, delega┼úia sociali┼čtilor, format─â din Ion Fluera┼č ┼či Ion Mihu┼ú, s-a ├«nt├ólnit la hotelul ÔÇťJ├ĄgerhornÔÇŁ din Budapesta cu ┼×t. Cicio-Pop, Teodor Mihali, Aurel Laz─âr, Alexandru Vaida Voievod ┼či Aurel Vlad, reprezentan┼úi ai Partidului Na┼úional Rom├ón, cu care au hot─âr├ót constituirea Consiliului Na┼úional Rom├ón. La 31 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Na┼úional Rom├ón Central, ├«n componen┼úa c─âruia au intrat ┼čase reprezentan┼úi ai social-democra┼úilor (Iosif Jumanca, Ion Fluera┼č, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu, Bazil Surdu) ┼či ┼čase reprezentan┼úi ai na┼úionalilor (┼×tefan Cicio-Pop, Vasile Goldi┼č, Alexandru Vaida-Voievod, Teodor Mihali, Aurel Laz─âr ┼či Aurel Vlad). Anun┼ú├ónd constituirea C.N.R.C., ziarul ÔÇťAdev─ârulÔÇŁ consemna ├«n edi┼úia sa special─â din 3 noiembrie 1918: ÔÇťRom├ónii din Ungaria ┼či Transilvania ┼či-au constituit Consiliul Na┼úional Rom├ón ca unicul for care reprezint─â voin┼úa poporului rom├ón ┼či se bazeaz─â pe libera hot─âr├óre asigurat─â de curentul vremii ┼či de voin┼úa popoarelor libereÔÇŁ.

Constituirea C.N.R.C. a dat un nou impuls luptei pentru eliberarea Transilvaniei ┼či unirea ei cu ┼óara. Conduc─âtorii mi┼čc─ârii social-democrate au desf─â┼čurat o febril─â activitate ┼či ┼či-au sincronizat pozi┼úia ┼či ac┼úiunile cu ale ├«ntregii mi┼čc─âri de eliberare na┼úional─â ┼či cu prilejul tratativelor desf─â┼čurate la Arad, ├«n luna noiembrie, cu delega┼úia Consiliului Na┼úional Maghiar. Frunta┼čii mi┼čc─ârii socialiste, Enea Grapini, Iosif Jumanca ┼či Ion Fluera┼č, s-au situat pe acelea┼či pozi┼úii intransigente cu ├«ntreaga delega┼úie rom├ón─â, afirm├ónd hot─âr├órea nestr─âmutat─â a rom├ónilor de a-┼či decide singuri soarta ├«n numele principiului ┼či dreptului popoarelor la autodeterminare. ├Äncercarea liderului socialist maghiar Bok├íny Dezs├Â, membru al delega┼úiei condus─â de Oszk├ír J├íszi, de a demonstra sociali┼čtilor rom├óni necesitatea r─âm├ónerii ├«n cadrele statului maghiar, a primit o ripost─â categoric─â. ÔÇťSociali┼čtii rom├óni ÔÇô avea s─â-┼či aminteasc─â Tiron Albani ÔÇô au replicat c─â poporul rom├ón, care a fost at├ót de prigonit de feudalii maghiari prin administra┼úia lor nedreapt─â ┼či at├ót de asuprit de fioro┼čii lor jandarmi, dore┼čte hot─âr├ót desp─âr┼úirea total─â ┼či absolut─â de UngariaÔÇŁ. ├Än timpul tratativelor, social-democra┼úii maghiari au sprijinit energic planul de compromis al lui O. J├íszi, prin care se preconiza crearea unor enclave etnice, ├«n detrimentul autodetermin─ârii na┼úionale. Aceasta a marcat ruptura dintre sociali┼čtii rom├óni ┼či Partidul Social-Democrat din Ungaria (M.Sz.D.P.).

E┼čuarea tratativelor de la Arad a ridicat ├«n mod nemijlocit problema desp─âr┼úirii Transilvaniei de Ungaria ┼či unirea ei cu Rom├ónia. ├Än aceste ├«mprejur─âri, Consiliul Na┼úional Rom├ón Central a adresat, la 18 noiembrie 1918, un manifest c─âtre popoarele lumii, aduc├óndu-le la cuno┼čtin┼ú─â hot─âr├órea na┼úiunii rom├óne de a ├«nfiin┼úa ÔÇťpe teritoriul locuit de d├ónsa statul s─âu liber ┼či independentÔÇŁ de a ÔÇťperi mai bine dec├ót a suferi mai departe sclavia ┼či at├órnareaÔÇŁ. Fa┼ú─â de aceast─â hot─âr├óre, sociali┼čtii rom├óni ┼či-au reafirmat, f─âr─â echivoc, pozi┼úia lor fa┼ú─â de unire: ÔÇťPartidul Social-Democrat Rom├ón din Transilvania ┼či Ungaria st─â pe baza dreptului de liber─â dispozi┼úie a popoarelor ┼či este ├«ntru totul de acord cu Comitetul rom├ón, c├ónd cere independen┼úa des─âv├ór┼čit─â a rom├ónilor din fosta Ungarie. Am suferit destul, am suportat veacuri de-a r├óndul ru┼činosul jug al robiei na┼úionale, am fost destul sluga altora, am tr─âit ├«n mizerie ┼či ne┼čtiin┼ú─â ┼či ├«ntuneric, am adunat destule comori altora ÔÇô deci vrem s─â fim singuri st─âp├óni pe destinele noastre. Dar mai mult. Unul din visurile noastre cele mai frumoase e unirea tuturor rom├ónilor. Vrem ca toat─â suflarea rom├óneasc─â s─â vie┼úuieasc─â ├«ntr-un stat, vrem ca prin unirea tuturor ┼ú─ârilor rom├óne┼čti s─â devenim un popor mare, ├«naintea c─âruia s─â fie deschise toate c─âile ce duc spre progres ┼či fericire [ÔÇŽ] vrem unirea cu Rom├ónia, ├«ns─â numai ├«n cazul c─â ┼či Rom├ónia se va transforma intr-un stat democratÔÇŁ. La 1 decembrie 1918, ziarul ÔÇťAdev─ârulÔÇŁ exprima, din nou, pozi┼úia sociali┼čtilor fa┼ú─â de unire: ÔÇťAdunarea na┼úional─â va trebui s─â declare ├«n mod s─ârb─âtoresc c─â sus┼úine autonomia Ardealului liber, cel pu┼úin p├ón─â atunci c├ónd ┼či-n Rom├ónia se vor schimba st─ârile triste ce domnescÔÇŁ.

Rezult─â c─â op┼úiunea conduc─âtorilor sociali┼čti rom├óni pentru unire era definitiv─â, dar ei aveau serioase rezerve fa┼ú─â de sistemul social-politic din Rom├ónia. Din aceste considerente, ei vor insista ca Transilvania ┼či celelalte ┼úinuturi locuite de rom├óni s─â li se rezerve autonomia p├ón─â c├ónd vor exista suficiente garan┼úii ├«n leg─âtur─â cu reformele constitu┼úionale ┼či economice care s─â asigure muncitorilor ┼či ┼ú─âranilor un standard de via┼ú─â la nivelul statelor civilizate.

De pe o asemenea pozi┼úie de principiu, ├«n ┼čedin┼úa l─ârgit─â din dup─â amiaza zilei de 30 noiembrie 1918, reprezentan┼úii sociali┼čtilor din C.N.R.C., secunda┼úi de c├ó┼úiva intelectuali ┼či muncitori (Emil Isac, dr. Eleonora Lemeny, Traian Novac, Vasile Ilea ┼č.a.), au adus amendamente la proiectul de rezolu┼úie ce urma s─â fie prezentat Marii Adun─âri de la Alba Iulia. Articolul I al Rezolu┼úiei a fost amendat de sociali┼čti ├«n sensul c─â se ÔÇťdecreteaz─â unirea acelor rom├óni ┼či a tuturor teritoriilor locuite de d├ón┼čii cu Rom├óniaÔÇŁ, ┼či nu cu ÔÇťRegatul rom├ónÔÇŁ, a┼ča cum se prev─âzuse ini┼úial. Argumentul sociali┼čtilor, dincolo de motiva┼úii de principiu, era c─â ÔÇťregatul poate fi trec─âtor, Rom├ónia este ve┼čnic─âÔÇŁ. ├Än cadrul aceleia┼či ├«ntruniri, frunta┼čul socialist Ion Mihu┼ú a condi┼úionat acceptarea articolului I numai atunci c├ónd la articolele II-VI vor fi ├«nscrise prevederi social-economice ├«n favoarea ÔÇťp─âturilor de josÔÇŁ. El a comb─âtut orice tendin┼ú─â de ignorare a revendic─ârilor sociale: ÔÇťAcel ┼ú─âran care vine aici, vine cu g├óndul s─â duc─â de aici p─âm├ónt ┼či drepturi ┼či pe aceast─â baz─â vrea s─â se uneasc─â; asuprirea pe care a ├«ndurat-o ├«l ├«ndeamn─â s─â vin─â aici pentru ca s─â fie om liber; nu vrea s─â fie ca cei de dincolo, unde l-au privit pe ┼ú─âran ca pe un dobitoc [ÔÇŽ] aceasta nu ├«nseamn─â c─â noi nu vrem unirea; vrem simplu ca s─â avem condi┼úia, c─â nici posibilitatea asupririi ┼ú─âranului s─â nu mai fieÔÇŁ.

La articolul II, reprezentan┼úii sociali┼čtilor au sus┼úinut ┼či motivat necesitatea men┼úinerii unei autonomii provizorii p├ón─â la alegerea Constituantei. ├Än acest sens, au vorbit Ion Fluera┼č, Iosif Jumanca, I. Mihu┼ú, Emil Isac, Traian Novac ┼či al┼úii.

Includerea punctelor 5 ┼či 6 de la articolul III (reforma agrar─â radical─â ┼či asigurarea de drepturi ┼či avantaje pentru muncitori, a┼ča cum erau legiferate ├«n cele mai avansate ┼ú─âri) se datoreaz─â ├«n chip hot─âr├ótor, sociali┼čtilor. Evoc├ónd modul ├«n care s-a ajuns la ├«nscrierea acestor revendic─âri ├«n Rezolu┼úie, Ion Fluera┼č ├«┼či amintea: ÔÇťTrebuie ├«ns─â s─â recunosc c─â, ├«n principiu, nici reprezentan┼úii Partidului Na┼úional Rom├ón nu se opuneau punctelor ├«nscrise ├«n acea rezolu┼úie, numai c─â nu credeau ├«n oportunitatea lor. Ni s-a obiectat la ├«nceput c─â de abia Constituanta ├«ntregii ┼ú─âri unite va putea s─â fixeze principiile pe baz─â c─ârora se va face unirea. Noi sociali┼čti, am cerut ├«ns─â insistent ca, ├«nc─â ├«nainte de ├«ncheierea p─âcii, ba tocmai ├«n vederea Conferin┼úei de la Paris, s─â vot─âm o rezolu┼úie cu principii largi democratice, pentru ca s─â se ┼čtie acolo c─â vrem s─â ├«ntemeiem o Rom├ónie Mare, pe baza ideilor de libertateÔÇŁ.

La r├óndul s─âu, publicistul Ion Clopo┼úel a relevat at├ót contribu┼úia sociali┼čtilor la ├«nf─âptuirea unit─â┼úii na┼úionale, c├ót ┼či democratismul ┼či patriotismul lor generos. Subliniind importan┼úa contribu┼úiei social-democra┼úilor ÔÇťpentru valoarea moral─â ┼či interna┼úional─â a hot─âr├órilor Albei IuliiÔÇŁ, I. Clopo┼úel adauga: ÔÇťMai avem datoria s─â ├«nregistr─âm ceva: printre sus┼úin─âtorii cei mai tenaci ai unei adun─âri generale a rom├ónimei ardelene, cu orce pre┼ú ┼či gata la orce sacrificii, erau ei, sociali┼čtii rom├óni inimo┼či, genero┼či ┼či dornici s─â ├«ntemeieze o ┼úar─â rom├óneasc─â model de democra┼úie ┼či de civiliza┼úieÔÇŁ. Sociali┼čti rom├óni, mai completa I.Clopo┼úel ÔÇťnu excludeau na┼úionalismul, dimpotriv─â luptau pentu o patrie a na┼úiunii rom├óne, pentru un na┼úionalism pur ┼či uman. ├Änsu┼či faptul energicei lor deciziuni de a se desiob─âgi de partidul social-democrat al Ungariei, r─âm├óne un titlu de ├«n┼úelepciune politic─âÔÇŁ.

La adunarea na┼úional─â de la Alba Iulia, care avea s─â proclame unirea Transilvaniei cu Rom├ónia, au participat pe l├óng─â imensa mul┼úime, 1228 de delega┼úi ale┼či, at├ót ├«n circumscrip┼úiile jude┼úene, c├ót ┼či de organiza┼úiile politice, economice, culturale, religioase, militare ┼či sportive rom├óne┼čti. Printre ei se aflau 150 de delega┼úi ai social-democra┼úiei, care reprezentau peste 70.000 de muncitori organiza┼úi. Al─âturi de frunta┼čii sociali┼čti cunoscu┼úi: Ion Fluera┼č, Ion Mihu┼ú, Tiron Albani, Iosif Jumanca, Enea Grapini, Emil Isac, Bazil Surdu, Iosif Receanu, Petre Bernau, Zaharia Pop, Victor Tafleu, dr. Valer Roman ┼č.a., erau prezen┼úi delega┼úi ai sec┼úiilor social-democrate din Bra┼čov (Leon Munteanu ┼či George Gr─âdinar), Deva (Dionisie P├órvu ┼či Petre Selejan), Lugoj (George Urzic─â), Or─â┼čtie (Ioan Her┼úa ┼či Adam Olteanu), Rodna Veche (Alexandru C─ârdean, Victor S├óngeorzan ┼či Iosif Tapalag─â), Turda (Ion Pescariu ┼či Ion Ghi┼čiu), Timi┼čoara (Traian Novac) ┼č.a.

Ca recunoa┼čtere a rolului ┼či contribu┼úiei lor la lupta pentru unire, sociali┼čtii au fost ale┼či ┼či coopta┼úi ├«n organele de conducere ale Marii adun─âri na┼úionale. Astfel, Ion Fluera┼č a fost ales vicepre┼čedinte, iar Iosif Ciser, secretar. Dup─â ce Vasile Goldi┼č a f─âcut o incursiune ├«n istoria poporului rom├ón ┼či, ├«n ├«ncheiere, a rugat ÔÇťm─ârita adunare na┼úional─âÔÇŁs─â primeasc─â, hot─âr├órile de unire, au luat cuv├óntul Iuliu Maniu ┼či Iosif Jumanca din partea celor dou─â forma┼úiuni politice rom├óne┼čti cu un rol decisiv ├«n ├«nf─âptuirea ┼úelului na┼úional suprem ÔÇô unitatea statal─â. ├Än cuv├óntul s─âu, ÔÇťstorc├ónd aplauze ┼či ova┼úii unanimeÔÇŁ, Iosif Jumanca a spus: ÔÇťAst─âzi e vorba de libertate, de posibilitatea de dezvoltare ├«n viitor a culturii rom├óne┼čti ┼či ast─âzi venim ┼či noi aici, adev─âra┼úi reprezentan┼úi ai muncitorimii rom├óne┼čti din Ungaria, Transilvania ┼či Banat, venim s─â declar─âm ├«n fa┼úa Dvs., ├«n fa┼úa Interna┼úionalei Socialiste ┼či ├«n fa┼úa ├«ntregii lumi c─â vrem unirea tuturor rom├ónilor. Noi vrem ┼či suntem gata a lupta cu toate mijloacele pentru ├«nf─âptuirea ┼či ap─ârarea unirii. Noi suntem proletari, ducem lupta social─â de clas─â, ├«n lupta aceasta suntem solidari cu fra┼úii no┼čtri de orice neam ar fi [ÔÇŽ]. Dar solidaritatea aceasta, n-o ├«n┼úelegem ├«n a┼ča fel ca s─â fim ┼či pe mai departe sateli┼úii unui partid, nu voim s─â fim ┼či pe mai departe o clas─â f─âr─â importan┼ú─â care n-are la dispozi┼úie nici mijloace de afirmare ┼či dezvoltare, de aceea c├ónd ader─âm la unirea tuturor rom├ónilor, voim totodat─â ┼či posibilitatea de dezvoltare a muncitorimii rom├óne, voim s─â deschidem por┼úile largi ├«n acest─â ┼úar─â rom├óneasc─â s─â se dezvolte ┼či progreseze ┼či poporul muncitor rom├ón a┼ča cum au progresat ┼či popoarele muncitoare din ApusÔÇŁ. ┼×i pentru a spulbera orice echivocuri, Iosif Jumanca declara: ÔÇťSocial-democra┼úia nu-i identic─â cu lipsa sim┼úului na┼úional, noi nu zicem ubi bene, ibi patria, ci zicem c─â acolo, unde ┼úi-e patria, acolo s─â-┼úi creezi fericirea vie┼úii tale [ÔÇŽ]. C├ónd ader─âm la unire, nu o facem numai pentru c─â ├«n interesul nostru exist─â sim┼úul acesta, ci ┼či din convingerea ferm─â ┼či con┼čtiin┼úa clar─â c─â prin postulatele luate ├«n rezolu┼úia prezentat─â sunt asigurate toate celelalte garan┼úii pentru democratizarea Rom├óniei. Am reprodus pe larg cuv├óntul lui Iosif Jumanca pentru c─â el reprezint─â un veritabil ┼či nuan┼úat document ├«n leg─âtur─â cu pozi┼úia oficial─â a sociali┼čtilor fa┼ú─â de Marea Unire.

Mul┼úimii imense de pe C├ómpia Cet─â┼úii din Alba Iulia i-au vorbit frunta┼čii sociali┼čti Iosif Jumanca, Emil Isac, Enea Grapini ┼či Eleonora Lemeny-Rozvan. Glasurile, sin┼ú─âmintele ┼či ac┼úiunile sociali┼čtilor se ├«mpleteau cu ale na┼úionalilor. ÔÇťFericita colaborare na┼úionalo-socialist─â ÔÇô constata I. Clopo┼úel ÔÇô evident, c─â n-ar fi fost posibil─â f─âr─â o tradi┼úie ardeleneasc─â de veritabil respect fa┼ú─â de voin┼úa popular─âÔÇŁ.

Dup─â alegerea Marelui Sfat Na┼úional, ├«n care ┼či-au trimis reprezentan┼úii, sociali┼čtii au acceptat, trec├ónd peste prejudec─â┼úile socialiste existente ├«n epoc─â, s─â fac─â parte din Consiliul Dirigent. Referindu-se la rolul ┼či importan┼úa Consiliului Dirigent, Ion Fluera┼č, ministru ├«n acest organism executiv, va spune mai t├órziu: ÔÇťGuvernarea acestui Consiliu a fost necesar─â. Ea a fost de mare ├«nsemn─âtate ├«n acele momente, c─âci f─âr─â acel Consiliu Dirigent, condus cu calm, autoritate ┼či sim┼úul de prevedere al d-lui Iuliu Maniu, s-ar fi ├«nt├ómplat, desigur, ├«n Ardeal, ciocniri ├«ntre rom├óni ┼či maghiari ┼či aceasta ar fi avut o influen┼ú─â rea la Conferin┼úa de pace din Paris.

├Ämbr─â┼úi┼čarea ideii na┼úionale de c─âtre sociali┼čtii rom├óni, dista┼ú├óndu-se de tezele interna┼úionaliste rigide, le va conferi legitimitatea, de at├ótea ori pus─â ├«n cauz─â tocmai pe aceast─â tem─â. Cu con┼čtiin┼úa rolului jucat ├«ntr-un moment decisiv al istoriei na┼úionale, sociali┼čtii ├«┼či vor aduce contribu┼úia, ├«n etapa urm─âtoare, la consolidarea, modernizarea ┼či democratizarea statului na┼úional unitar rom├ón.

Contribuţia social-democraţilor bucovineni la făurirea României Mari.

La f─âurirea Rom├óniei Mari, trebuie men┼úionat─â ac┼úiunea ┼či activitatea social-democratului bucovinean ÔÇô George Grigorovici ÔÇô deputat ├«n Parlamentul de la Viena.

La 17 octombrie 1918, deputa┼úii bucovineni din Parlamentul de la Viena au decis s─â fac─â uz de dreptul popoarelor la autodeterminare ┼či s-au constituit ├«n Consiliul Na┼úional Rom├ón din Austria, ├«n care a intrat ┼či deputatul social-democrat George Grigorovici, pentru realizarea unirii Bucovinei cu Rom├ónia.

O semnifica┼úie aparte ├«n lupta rom├ónilor pentru unitate na┼úional-politic─â o are consf─âtuirea reprezentan┼úilor din Bucovina ┼či Transilvania, desf─â┼čutat─â la 21 octombrie 1918 la Hotelul ÔÇťResidenzÔÇŁ din Viena. La aceast─â consf─âtuire au participat: Iuliu Maniu, care ├«n acel moment ÔÇô ├«ntors de pe frontul italian ÔÇô se afla la Viena ┼či primise din partea Comitetului Executiv al Partidului Na┼úional misiunea de a se ocupa de problemele externe ┼či militare ale Transilvaniei, Miron Cristea, episcop de Caransebe┼č, Teofil Simionovici, deputat ├«n Parlamentul austriac ┼či Dieta Bucovinei, George Grigorovici, deputat ├«n Parlamentul austriac. Cu acest prilej s-a dezb─âtut problema rom├ónilor din toate punctelor de vedere ┼či s-a ajuns ÔÇťla hot─âr├órea unirii tuturor rom├ónilor ├«ntr-un stat na┼úionalÔÇŁ, coordon├óndu-se ├«n acest scop mai bine ac┼úiunile bucovinenilor ┼či transilv─ânenilor. Aceast─â consf─âtuire are importan┼úa sa ├«n procesul de realizare a unit─â┼úii rom├óne┼čti, deorece a luat de fapt prima hot─âr├óre comun─â de unire a Bucovinei ┼či Transilvaniei cu Rom├ónia, adoptat─â la 21 octombrie 1918 la Hotelul ÔÇťResidenzÔÇŁ.

├Än ┼čedin┼úa Parlamentului austriac din 22 octombrie 1918 ├«n leg─âtur─â cu viitorul Bucovinei, social-democratul George Grigorovici, a fost pentru revenirea acestei provincii la Rom├ónia, el declara ÔÇťBucovina care fusese separat─â de Rom├ónia ├«ntr-un mod absolut inadmisibil din punct de vedere al dreptului popoarelor, trebuie s─â se ├«ntoarc─â iar─â┼či la patria mam─âÔÇŁ.

Un pas deosebit de important spre revenirea Bucovinei la Rom├ónia la constituit Adunarea politic─â din 27 octombrie 1918, la care au participat deputa┼úi rom├óni ├«n Parlamentul de la Viena, fo┼čti deputa┼úi ├«n Dieta Bucovinei, primarii rom├óni din ├«ntreaga provincie ┼či al┼úi invita┼úi, reprezent├ónd toate categoriile sociale. Proclam├óndu-se Constituant─â, aceasta a ales ├«n unanimitate Consiliul Na┼úional Rom├ón din Bucovina, format din 50 de membri. Din Consiliul Na┼úional nou ales f─âcea parte ┼či deputatul George Grigorovici, care chiar la constituirea sa, declar─â ca socialist c─â ÔÇťintr─â ├«n Consiliul Na┼úional ┼či e gata s─â conlucreze, dar nu va depune drepturile sale de deputat al muncitorimii, pe care va reprezenta-o ┼či aici ┼či oriundeÔÇŁ. Consiliul Na┼úional a ales apoi Comitetul Executiv, av├ónd ca pre┼čedinte pe Iancu Flondor. Si din acest organism al Consiliului f─âcea parte reprezentantul social-democra┼úilor bucovineni George Grigorovici. Aceasta era de fapt o recunoa┼čtere a meritelor social-democra┼úilor ├«n mi┼čcarea na┼úional─â rom├óneasc─â din Bucovina.

├Än ┼čedin┼úa Consiliului Na┼úional Rom├ón din Bucovina din 25 noiembrie 1918 se hot─âr─â┼čte completarea consiliului cu noi membri, fiind ale┼či ┼či social-democra┼úii Romulus Dan ┼či Traian Ilc─âu. Tot ├«n aceast─â ┼čedin┼ú─â a Consiliului Na┼úional s-a hot─âr├ót ┼či convocarea la Cern─âu┼úi a unui Congres general al popula┼úiei Bucovinei, la 28 noiembrie 1918, pentru ÔÇťstabilirea raportului politic al Bucovinei fa┼ú─â de Regatul Rom├ónieiÔÇŁ.

Congresul general al Bucovinei la care au participat delega┼úi ale┼či pe baze democratice, ├«n raport cu situa┼úia etnic─â: 74 de delega┼úi ai Consiliului Na┼úional Rom├ón, 7 delega┼úi ai Consiliului Na┼úional German, 6 delega┼úi ai Consiliului Na┼úional Polon ┼či 13 ruteni, au hot─âr├ót: ÔÇťUnirea necondi┼úionat─â ┼či pentru vecie a Bucovinei, ├«n vechile ei hotare p├ón─â la Ceremu┼č, Colacin ┼či Nistru, cu Regatul Rom├óniei.

Social-democra┼úii din Bucovina s-au situat p├ón─â la cap─ât pe pozi┼úia luptei de eliberare a rom├ónilor de sub domina┼úia str─âin─â ┼či de reunire a lor ├«ntr-un stat na┼úional unitar ┼či democratic, contribuind din plin la ÔÇťactul de reunire a Bucovinei cu Rom├ónia.

Nu putem s─â nu amintim cu profund─â durere ┼či revolt─â c─â reprezenan┼úii cei mai de seam─â ai social-democra┼úiei rom├óne┼čti, care ┼či-au adus o contribu┼úie important─â la realizarea gloriosului Act de la 1 Decembrie 1918 ┼či la f─âurirea Rom├óniei Mari, printre care; Ion Fluera┼č, Iosif Jumanca ┼či Gerge Grigorovici, au murit ├«n ├«nchisorile comuniste.

Noi, Partidul Social Democrat ÔÇťConstantin Titel PetrescuÔÇŁ ( PSD ÔÇô CTP ), urma┼čii legitimi ai ilu┼čtrilor no┼čtri ├«nainta┼či, avem obliga┼úia moral─â de a continua lupta pentru supravie┼úuirea ┼či afirmarea social-democra┼úiei autentice ├«n Rom├ónia.

S─ârb─âtoarea de la 1 Decembrie ÔÇô Ziua Na┼úional─â a Rom├ónilor, are o semnifica┼úie deosebit─â pentru Partidul Social Democrat ÔÇťConstantin Titel PetrescuÔÇŁ ( PSD ÔÇô CTP ), care va marca aceast─â s─ârb─âtoare prin; participarea la manifesta┼úiile oficiale de depunere de coroane de flori ┼či prin adun─âri festive ├«n toate organiza┼úiile jude┼úene, unde vor fi prezentate comunic─âri ┼čtiin┼úifice privind contribu┼úia decisiv─â a social-democra┼úilor ardeleni la realizarea celei mai mari izb├ónde a poporului rom├ón ÔÇô Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Ziua de 1 Decembrie este s─ârb─âtoarea de suflet a partidului nostru, care ├«n┼úelege s─â-┼či glorifice ├«nainta┼čii a┼ča cum se cuvine.