Sergiu
Cunescu

1923 - 2005

1 Decembrie 1918 - Marea Unire

Contribu┼úia social-democra┼úilor la ├«nf─âptuirea Marii Uniri ┼či f─âurirea Rom├óniei Mari

Mi┼čcarea socialist─â din Rom├ónia recuno┼čtea necesitatea ┼či legitimitatea unirii tuturor rom├ónilor ├«n cadrul grani┼úelor etnice fire┼čti. Constantin Dobrogeanu-Gherea afirma f─âr─â echivoc, ├«n noiembrie 1914, c─â ÔÇťunirea tuturor rom├ónilor care gr─âiesc aceea┼či limb─â este un drept ┼či o necesitate istoric─âÔÇŁ. La r├óndul s─âu, M. Gh. Bujor a relevat rolul ce ├«l au patriile libere ┼či independente pentru dezvoltarea de sine st─ât─âtoare a popoarelor. ÔÇťPatriile sunt cadrele naturale ┼či istorice de dezvoltare a popoarelor. ├Än aceste cadre ÔÇô afirma militantul socialist ÔÇô s-a ├«ntemeiat pentru fiecare na┼úiune o existen┼ú─â proprie, cu tradi┼úiile ei, cu via┼úa ei sufleteasc─â, cu idealurile ei, element pre┼úios ┼či indispensabil ├«n conceptul civiliza┼úiei generale [ÔÇŽ]. Acesta este unul ÔÇô evident, nu singurul ÔÇô din motivele pentru care social-democra┼úia se ridic─â ├«mpotriva ciuntirii ┼ú─ârilor constituite, ├«mpotriva suprim─ârii vie┼úii na┼úionale a popoarelorÔÇŁ. Ceea ce deosebea pe sociali┼čti de toate celelalte for┼úe politice, venind ├«n conflict cu opinia public─â rom├óneasc─â ├«n general, erau c─âile preconizate pentru eliberarea na┼úional─â ┼či unitatea statal─â.

Sociali┼čtii, ├«ndeosebi cei din Vechiul Regat, considerau c─â unitatea na┼úional─â nu se putea ├«nf─âptui pe calea r─âzboiului, ci doar a revolu┼úiei socialiste. ├Än momentul ├«n care a izbucnit primul r─âzboi mondial, conduc─âtorii mi┼čc─ârii socialiste s-au pronun┼úat pentru neutralitate, pe care o considerau singura solu┼úie valabil─â. ├Än rezolu┼úia Congresului extraordinal al Partidului Social-Democrat din Rom├ónia din 10/23 august 1914 se afirma, printre altele: ÔÇťCongresul se ridic─â ├«mpotriva oric─âror aventuri r─âzboinice ┼či declar─â c─â singura politic─â compatibil─â cu interesele vitale ale ┼ú─ârii este neutralitatea sincer─â ┼či definitiv─â, pentru a c─ârei men┼úinere muncitorimea rom├ón─â se va lupta chiar cu pre┼úul s├óngelui s─âuÔÇŁ. Dup─â intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi, ├«n august 1916, de┼či P.S.D. nu ┼či-a reconsiderat pozi┼úia, afirm├óndu-┼či ├«n continuare pacifismului ┼či interna┼úionalismul, social-democra┼úii au f─âcut dovada c─â sunt sensibili la ideea unit─â┼úii na┼úionale ┼či s-au integrat efortului general na┼úional, aduc├óndu-┼či partea de contribu┼úie la deznod─âm├óntul favorabil al luptelor. Sociali┼čtii care au fost mobiliza┼úi ┼či trimi┼či pe front ┼či-au f─âcut datoria, mul┼úi dintre ei au c─âzut ├«n lupt─â. ├Änc─â din primele luni ale r─âzboiului, Partidul Social-Democrat a pierdut pe secretarul Comitetului Executiv, Dimitrie Marinescu, care a murit str─âpuns de baioneta inamicului ├«n luptele pentru for┼úarea Carpa┼úilor. ├Än prim─âvara anului 1917 a c─âzut la datorie dr. Ottoi C─âlin, membru al Comitetului Executiv al P.S.D. ┼či redactor al revistei ÔÇťViitorul socialÔÇŁ, care, ├«n calitate de medic militar, s-a aflat ├«n punctele cele mai fierbin┼úi ale b─ât─âilor pentru ├«ngrijirea r─âni┼úilor. Din num─ârul mare al sociali┼čtilor ├«nrola┼úi ├«n armata rom├ón─â ┼či care ┼či-au jertfit via┼úa ├«n aprigile confrunt─âri ale r─âzboiului, mai cit─âm, exemplificativ, pe Ion Tihoc (Turnu Severin), Nicu B. Mih─âilescu ┼či Moise Croitoru (Bucure┼čti), Josef Liszt (Piatra Neam┼ú), Teodor Popescu (Ploie┼čti), Al. Bezdeleanu, Gh. Li┼úescu ┼či N. Constantinescu (Pite┼čti), Ulise Vasilescu (C─âl─âra┼či) ┼č.a.

Sociali┼čti din Transilvania, fapt cu totul remarcabil, au g─âsit modalit─â┼úi mai adecvate de ├«mpletire a propriei doctrine cu patriotismul. La Congresul al VIII-lea al sec┼úiei rom├óne a Partidului Social-Democrat din Austro-Ungaria (octombrie 1913), Iosif Ciser afirma c─â rom├ónii de dincolo de Carpa┼úi nu puteau ob┼úine eliberarea social─â ├«nainte de a fi cucerit pe cea na┼úional─â. La 9 octombrie 1917, la o ┼čedin┼ú─â comun─â cu comitetele socialiste, german ┼či s├órb, sociali┼čtii rom├óni au cerut, pentru prima dat─â, respectarea dreptului la autodeterminare absolut─â. Ei au respins orice compromis, pe aceast─â tem─â, la congresul extraordinar al M.Sz.D.P-ului (Partidul Social-Democrat Maghiar) din octombrie 1917. Pe de alt─â parte, odat─â cu ├«nceperea primului r─âzboi mondial, ne├«n┼úelegerile ┼či controversele pe teme economice ┼či sociale dintre sociali┼čtii rom├óni ┼či Partidul Na┼úional Rom├ón au ├«ncetat brusc.

Ideea c─â lupta de eliberare social─â ┼či lupta de eliberare na┼úional─â sunt indisolubil legate a fost reafirmat─â ┼či la Congresul al IX-lea (mai 1918) al sociali┼čtilor rom├óni din Transilvania. ├Än cursul evenimentelor din septembrie 1918, conduc─âtorii sociali┼čti au luat hot─âr├órea de a conlucra cu Partidul Na┼úional Rom├ón pentru organizarea luptei na┼úionale a rom├ónilor din Transilvania ┼či Banat. La ├«nceputul lunii octombrie 1918 a avut loc, la Budapesta, la hotelul ÔÇťJ├ĄgerhomÔÇŁ, ├«nt├ólnirea dintre reprezentan┼úii celor dou─â partide rom├óne┼čti, care s-au pronun┼úat pentru colaborare ├«n cadrul unui consiliu comun. Conlucrarea dintre cele dou─â partide s-a ├«nf─âptuit, ├«n chip firesc, pe temeiul dezideratului comun de eliberare social─â ┼či na┼úional─â. ÔÇť┼×i dac─â poporul rom├ón manifesta pentru eliberare na┼úional─â ┼či dezrobire social─â ÔÇô sublinia frunta┼čul socialist Tiron Albani ÔÇô o f─âcea pentru c─â ├«n mintea lui aceste idealuri se contopeau, form├ónd o singur─â credin┼úa. Pentru el faptul c─â sociali┼čti ÔÇśconlucreaz─âÔÇÖ cu na┼úionali este o chez─â┼čieÔÇŁ. La 12 octombrie 1918, ├«n ┼čedin┼úa ├«n care Comitetul Executiv al P.N.R. a hot─âr├ót acceptarea conlucr─ârii cu sec┼úia rom├ón─â a Partidului Social-Democrat din Ungaria, a fost adoptat─â ┼či declara┼úia de independen┼ú─â redactat─â de Vasile Goldi┼č ┼či citit─â ├«n parlamentul maghiar la 18 octombrie de Alexandru Vaida-Voievod. Aceast─â declara┼úie de autodeterminare; care a stat la baza ├«ntregului program de lupt─â a rom├ónilor p├ón─â la Adunarea Na┼úional─â de la Alba Iulia, a fost, sprijinit─â de sociali┼čti. La ┼čedin┼úa din 28 octombrie 1918, Comitetul Central al sec┼úiei rom├óne a M.Sz.D.P. a decis trimiterea unei delega┼úii la deputa┼úii na┼úional-rom├óni din parlamentul maghiar, pentru a discuta ├«n detaliu formarea Consiliului Na┼úional Rom├ón. O zi mai t├órziu, delega┼úia sociali┼čtilor, format─â din Ion Fluera┼č ┼či Ion Mihu┼ú, s-a ├«nt├ólnit la hotelul ÔÇťJ├ĄgerhornÔÇŁ din Budapesta cu ┼×t. Cicio-Pop, Teodor Mihali, Aurel Laz─âr, Alexandru Vaida Voievod ┼či Aurel Vlad, reprezentan┼úi ai Partidului Na┼úional Rom├ón, cu care au hot─âr├ót constituirea Consiliului Na┼úional Rom├ón. La 31 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Na┼úional Rom├ón Central, ├«n componen┼úa c─âruia au intrat ┼čase reprezentan┼úi ai social-democra┼úilor (Iosif Jumanca, Ion Fluera┼č, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu, Bazil Surdu) ┼či ┼čase reprezentan┼úi ai na┼úionalilor (┼×tefan Cicio-Pop, Vasile Goldi┼č, Alexandru Vaida-Voievod, Teodor Mihali, Aurel Laz─âr ┼či Aurel Vlad). Anun┼ú├ónd constituirea C.N.R.C., ziarul ÔÇťAdev─ârulÔÇŁ consemna ├«n edi┼úia sa special─â din 3 noiembrie 1918: ÔÇťRom├ónii din Ungaria ┼či Transilvania ┼či-au constituit Consiliul Na┼úional Rom├ón ca unicul for care reprezint─â voin┼úa poporului rom├ón ┼či se bazeaz─â pe libera hot─âr├óre asigurat─â de curentul vremii ┼či de voin┼úa popoarelor libereÔÇŁ.

Constituirea C.N.R.C. a dat un nou impuls luptei pentru eliberarea Transilvaniei ┼či unirea ei cu ┼óara. Conduc─âtorii mi┼čc─ârii social-democrate au desf─â┼čurat o febril─â activitate ┼či ┼či-au sincronizat pozi┼úia ┼či ac┼úiunile cu ale ├«ntregii mi┼čc─âri de eliberare na┼úional─â ┼či cu prilejul tratativelor desf─â┼čurate la Arad, ├«n luna noiembrie, cu delega┼úia Consiliului Na┼úional Maghiar. Frunta┼čii mi┼čc─ârii socialiste, Enea Grapini, Iosif Jumanca ┼či Ion Fluera┼č, s-au situat pe acelea┼či pozi┼úii intransigente cu ├«ntreaga delega┼úie rom├ón─â, afirm├ónd hot─âr├órea nestr─âmutat─â a rom├ónilor de a-┼či decide singuri soarta ├«n numele principiului ┼či dreptului popoarelor la autodeterminare. ├Äncercarea liderului socialist maghiar Bok├íny Dezs├Â, membru al delega┼úiei condus─â de Oszk├ír J├íszi, de a demonstra sociali┼čtilor rom├óni necesitatea r─âm├ónerii ├«n cadrele statului maghiar, a primit o ripost─â categoric─â. ÔÇťSociali┼čtii rom├óni ÔÇô avea s─â-┼či aminteasc─â Tiron Albani ÔÇô au replicat c─â poporul rom├ón, care a fost at├ót de prigonit de feudalii maghiari prin administra┼úia lor nedreapt─â ┼či at├ót de asuprit de fioro┼čii lor jandarmi, dore┼čte hot─âr├ót desp─âr┼úirea total─â ┼či absolut─â de UngariaÔÇŁ. ├Än timpul tratativelor, social-democra┼úii maghiari au sprijinit energic planul de compromis al lui O. J├íszi, prin care se preconiza crearea unor enclave etnice, ├«n detrimentul autodetermin─ârii na┼úionale. Aceasta a marcat ruptura dintre sociali┼čtii rom├óni ┼či Partidul Social-Democrat din Ungaria (M.Sz.D.P.).

E┼čuarea tratativelor de la Arad a ridicat ├«n mod nemijlocit problema desp─âr┼úirii Transilvaniei de Ungaria ┼či unirea ei cu Rom├ónia. ├Än aceste ├«mprejur─âri, Consiliul Na┼úional Rom├ón Central a adresat, la 18 noiembrie 1918, un manifest c─âtre popoarele lumii, aduc├óndu-le la cuno┼čtin┼ú─â hot─âr├órea na┼úiunii rom├óne de a ├«nfiin┼úa ÔÇťpe teritoriul locuit de d├ónsa statul s─âu liber ┼či independentÔÇŁ de a ÔÇťperi mai bine dec├ót a suferi mai departe sclavia ┼či at├órnareaÔÇŁ. Fa┼ú─â de aceast─â hot─âr├óre, sociali┼čtii rom├óni ┼či-au reafirmat, f─âr─â echivoc, pozi┼úia lor fa┼ú─â de unire: ÔÇťPartidul Social-Democrat Rom├ón din Transilvania ┼či Ungaria st─â pe baza dreptului de liber─â dispozi┼úie a popoarelor ┼či este ├«ntru totul de acord cu Comitetul rom├ón, c├ónd cere independen┼úa des─âv├ór┼čit─â a rom├ónilor din fosta Ungarie. Am suferit destul, am suportat veacuri de-a r├óndul ru┼činosul jug al robiei na┼úionale, am fost destul sluga altora, am tr─âit ├«n mizerie ┼či ne┼čtiin┼ú─â ┼či ├«ntuneric, am adunat destule comori altora ÔÇô deci vrem s─â fim singuri st─âp├óni pe destinele noastre. Dar mai mult. Unul din visurile noastre cele mai frumoase e unirea tuturor rom├ónilor. Vrem ca toat─â suflarea rom├óneasc─â s─â vie┼úuieasc─â ├«ntr-un stat, vrem ca prin unirea tuturor ┼ú─ârilor rom├óne┼čti s─â devenim un popor mare, ├«naintea c─âruia s─â fie deschise toate c─âile ce duc spre progres ┼či fericire [ÔÇŽ] vrem unirea cu Rom├ónia, ├«ns─â numai ├«n cazul c─â ┼či Rom├ónia se va transforma intr-un stat democratÔÇŁ. La 1 decembrie 1918, ziarul ÔÇťAdev─ârulÔÇŁ exprima, din nou, pozi┼úia sociali┼čtilor fa┼ú─â de unire: ÔÇťAdunarea na┼úional─â va trebui s─â declare ├«n mod s─ârb─âtoresc c─â sus┼úine autonomia Ardealului liber, cel pu┼úin p├ón─â atunci c├ónd ┼či-n Rom├ónia se vor schimba st─ârile triste ce domnescÔÇŁ.

Rezult─â c─â op┼úiunea conduc─âtorilor sociali┼čti rom├óni pentru unire era definitiv─â, dar ei aveau serioase rezerve fa┼ú─â de sistemul social-politic din Rom├ónia. Din aceste considerente, ei vor insista ca Transilvania ┼či celelalte ┼úinuturi locuite de rom├óni s─â li se rezerve autonomia p├ón─â c├ónd vor exista suficiente garan┼úii ├«n leg─âtur─â cu reformele constitu┼úionale ┼či economice care s─â asigure muncitorilor ┼či ┼ú─âranilor un standard de via┼ú─â la nivelul statelor civilizate.

De pe o asemenea pozi┼úie de principiu, ├«n ┼čedin┼úa l─ârgit─â din dup─â amiaza zilei de 30 noiembrie 1918, reprezentan┼úii sociali┼čtilor din C.N.R.C., secunda┼úi de c├ó┼úiva intelectuali ┼či muncitori (Emil Isac, dr. Eleonora Lemeny, Traian Novac, Vasile Ilea ┼č.a.), au adus amendamente la proiectul de rezolu┼úie ce urma s─â fie prezentat Marii Adun─âri de la Alba Iulia. Articolul I al Rezolu┼úiei a fost amendat de sociali┼čti ├«n sensul c─â se ÔÇťdecreteaz─â unirea acelor rom├óni ┼či a tuturor teritoriilor locuite de d├ón┼čii cu Rom├óniaÔÇŁ, ┼či nu cu ÔÇťRegatul rom├ónÔÇŁ, a┼ča cum se prev─âzuse ini┼úial. Argumentul sociali┼čtilor, dincolo de motiva┼úii de principiu, era c─â ÔÇťregatul poate fi trec─âtor, Rom├ónia este ve┼čnic─âÔÇŁ. ├Än cadrul aceleia┼či ├«ntruniri, frunta┼čul socialist Ion Mihu┼ú a condi┼úionat acceptarea articolului I numai atunci c├ónd la articolele II-VI vor fi ├«nscrise prevederi social-economice ├«n favoarea ÔÇťp─âturilor de josÔÇŁ. El a comb─âtut orice tendin┼ú─â de ignorare a revendic─ârilor sociale: ÔÇťAcel ┼ú─âran care vine aici, vine cu g├óndul s─â duc─â de aici p─âm├ónt ┼či drepturi ┼či pe aceast─â baz─â vrea s─â se uneasc─â; asuprirea pe care a ├«ndurat-o ├«l ├«ndeamn─â s─â vin─â aici pentru ca s─â fie om liber; nu vrea s─â fie ca cei de dincolo, unde l-au privit pe ┼ú─âran ca pe un dobitoc [ÔÇŽ] aceasta nu ├«nseamn─â c─â noi nu vrem unirea; vrem simplu ca s─â avem condi┼úia, c─â nici posibilitatea asupririi ┼ú─âranului s─â nu mai fieÔÇŁ.

La articolul II, reprezentan┼úii sociali┼čtilor au sus┼úinut ┼či motivat necesitatea men┼úinerii unei autonomii provizorii p├ón─â la alegerea Constituantei. ├Än acest sens, au vorbit Ion Fluera┼č, Iosif Jumanca, I. Mihu┼ú, Emil Isac, Traian Novac ┼či al┼úii.

Includerea punctelor 5 ┼či 6 de la articolul III (reforma agrar─â radical─â ┼či asigurarea de drepturi ┼či avantaje pentru muncitori, a┼ča cum erau legiferate ├«n cele mai avansate ┼ú─âri) se datoreaz─â ├«n chip hot─âr├ótor, sociali┼čtilor. Evoc├ónd modul ├«n care s-a ajuns la ├«nscrierea acestor revendic─âri ├«n Rezolu┼úie, Ion Fluera┼č ├«┼či amintea: ÔÇťTrebuie ├«ns─â s─â recunosc c─â, ├«n principiu, nici reprezentan┼úii Partidului Na┼úional Rom├ón nu se opuneau punctelor ├«nscrise ├«n acea rezolu┼úie, numai c─â nu credeau ├«n oportunitatea lor. Ni s-a obiectat la ├«nceput c─â de abia Constituanta ├«ntregii ┼ú─âri unite va putea s─â fixeze principiile pe baz─â c─ârora se va face unirea. Noi sociali┼čti, am cerut ├«ns─â insistent ca, ├«nc─â ├«nainte de ├«ncheierea p─âcii, ba tocmai ├«n vederea Conferin┼úei de la Paris, s─â vot─âm o rezolu┼úie cu principii largi democratice, pentru ca s─â se ┼čtie acolo c─â vrem s─â ├«ntemeiem o Rom├ónie Mare, pe baza ideilor de libertateÔÇŁ.

La r├óndul s─âu, publicistul Ion Clopo┼úel a relevat at├ót contribu┼úia sociali┼čtilor la ├«nf─âptuirea unit─â┼úii na┼úionale, c├ót ┼či democratismul ┼či patriotismul lor generos. Subliniind importan┼úa contribu┼úiei social-democra┼úilor ÔÇťpentru valoarea moral─â ┼či interna┼úional─â a hot─âr├órilor Albei IuliiÔÇŁ, I. Clopo┼úel adauga: ÔÇťMai avem datoria s─â ├«nregistr─âm ceva: printre sus┼úin─âtorii cei mai tenaci ai unei adun─âri generale a rom├ónimei ardelene, cu orce pre┼ú ┼či gata la orce sacrificii, erau ei, sociali┼čtii rom├óni inimo┼či, genero┼či ┼či dornici s─â ├«ntemeieze o ┼úar─â rom├óneasc─â model de democra┼úie ┼či de civiliza┼úieÔÇŁ. Sociali┼čti rom├óni, mai completa I.Clopo┼úel ÔÇťnu excludeau na┼úionalismul, dimpotriv─â luptau pentu o patrie a na┼úiunii rom├óne, pentru un na┼úionalism pur ┼či uman. ├Änsu┼či faptul energicei lor deciziuni de a se desiob─âgi de partidul social-democrat al Ungariei, r─âm├óne un titlu de ├«n┼úelepciune politic─âÔÇŁ.

La adunarea na┼úional─â de la Alba Iulia, care avea s─â proclame unirea Transilvaniei cu Rom├ónia, au participat pe l├óng─â imensa mul┼úime, 1228 de delega┼úi ale┼či, at├ót ├«n circumscrip┼úiile jude┼úene, c├ót ┼či de organiza┼úiile politice, economice, culturale, religioase, militare ┼či sportive rom├óne┼čti. Printre ei se aflau 150 de delega┼úi ai social-democra┼úiei, care reprezentau peste 70.000 de muncitori organiza┼úi. Al─âturi de frunta┼čii sociali┼čti cunoscu┼úi: Ion Fluera┼č, Ion Mihu┼ú, Tiron Albani, Iosif Jumanca, Enea Grapini, Emil Isac, Bazil Surdu, Iosif Receanu, Petre Bernau, Zaharia Pop, Victor Tafleu, dr. Valer Roman ┼č.a., erau prezen┼úi delega┼úi ai sec┼úiilor social-democrate din Bra┼čov (Leon Munteanu ┼či George Gr─âdinar), Deva (Dionisie P├órvu ┼či Petre Selejan), Lugoj (George Urzic─â), Or─â┼čtie (Ioan Her┼úa ┼či Adam Olteanu), Rodna Veche (Alexandru C─ârdean, Victor S├óngeorzan ┼či Iosif Tapalag─â), Turda (Ion Pescariu ┼či Ion Ghi┼čiu), Timi┼čoara (Traian Novac) ┼č.a.

Ca recunoa┼čtere a rolului ┼či contribu┼úiei lor la lupta pentru unire, sociali┼čtii au fost ale┼či ┼či coopta┼úi ├«n organele de conducere ale Marii adun─âri na┼úionale. Astfel, Ion Fluera┼č a fost ales vicepre┼čedinte, iar Iosif Ciser, secretar. Dup─â ce Vasile Goldi┼č a f─âcut o incursiune ├«n istoria poporului rom├ón ┼či, ├«n ├«ncheiere, a rugat ÔÇťm─ârita adunare na┼úional─âÔÇŁs─â primeasc─â, hot─âr├órile de unire, au luat cuv├óntul Iuliu Maniu ┼či Iosif Jumanca din partea celor dou─â forma┼úiuni politice rom├óne┼čti cu un rol decisiv ├«n ├«nf─âptuirea ┼úelului na┼úional suprem ÔÇô unitatea statal─â. ├Än cuv├óntul s─âu, ÔÇťstorc├ónd aplauze ┼či ova┼úii unanimeÔÇŁ, Iosif Jumanca a spus: ÔÇťAst─âzi e vorba de libertate, de posibilitatea de dezvoltare ├«n viitor a culturii rom├óne┼čti ┼či ast─âzi venim ┼či noi aici, adev─âra┼úi reprezentan┼úi ai muncitorimii rom├óne┼čti din Ungaria, Transilvania ┼či Banat, venim s─â declar─âm ├«n fa┼úa Dvs., ├«n fa┼úa Interna┼úionalei Socialiste ┼či ├«n fa┼úa ├«ntregii lumi c─â vrem unirea tuturor rom├ónilor. Noi vrem ┼či suntem gata a lupta cu toate mijloacele pentru ├«nf─âptuirea ┼či ap─ârarea unirii. Noi suntem proletari, ducem lupta social─â de clas─â, ├«n lupta aceasta suntem solidari cu fra┼úii no┼čtri de orice neam ar fi [ÔÇŽ]. Dar solidaritatea aceasta, n-o ├«n┼úelegem ├«n a┼ča fel ca s─â fim ┼či pe mai departe sateli┼úii unui partid, nu voim s─â fim ┼či pe mai departe o clas─â f─âr─â importan┼ú─â care n-are la dispozi┼úie nici mijloace de afirmare ┼či dezvoltare, de aceea c├ónd ader─âm la unirea tuturor rom├ónilor, voim totodat─â ┼či posibilitatea de dezvoltare a muncitorimii rom├óne, voim s─â deschidem por┼úile largi ├«n acest─â ┼úar─â rom├óneasc─â s─â se dezvolte ┼či progreseze ┼či poporul muncitor rom├ón a┼ča cum au progresat ┼či popoarele muncitoare din ApusÔÇŁ. ┼×i pentru a spulbera orice echivocuri, Iosif Jumanca declara: ÔÇťSocial-democra┼úia nu-i identic─â cu lipsa sim┼úului na┼úional, noi nu zicem ubi bene, ibi patria, ci zicem c─â acolo, unde ┼úi-e patria, acolo s─â-┼úi creezi fericirea vie┼úii tale [ÔÇŽ]. C├ónd ader─âm la unire, nu o facem numai pentru c─â ├«n interesul nostru exist─â sim┼úul acesta, ci ┼či din convingerea ferm─â ┼či con┼čtiin┼úa clar─â c─â prin postulatele luate ├«n rezolu┼úia prezentat─â sunt asigurate toate celelalte garan┼úii pentru democratizarea Rom├óniei. Am reprodus pe larg cuv├óntul lui Iosif Jumanca pentru c─â el reprezint─â un veritabil ┼či nuan┼úat document ├«n leg─âtur─â cu pozi┼úia oficial─â a sociali┼čtilor fa┼ú─â de Marea Unire.

Mul┼úimii imense de pe C├ómpia Cet─â┼úii din Alba Iulia i-au vorbit frunta┼čii sociali┼čti Iosif Jumanca, Emil Isac, Enea Grapini ┼či Eleonora Lemeny-Rozvan. Glasurile, sin┼ú─âmintele ┼či ac┼úiunile sociali┼čtilor se ├«mpleteau cu ale na┼úionalilor. ÔÇťFericita colaborare na┼úionalo-socialist─â ÔÇô constata I. Clopo┼úel ÔÇô evident, c─â n-ar fi fost posibil─â f─âr─â o tradi┼úie ardeleneasc─â de veritabil respect fa┼ú─â de voin┼úa popular─âÔÇŁ.

Dup─â alegerea Marelui Sfat Na┼úional, ├«n care ┼či-au trimis reprezentan┼úii, sociali┼čtii au acceptat, trec├ónd peste prejudec─â┼úile socialiste existente ├«n epoc─â, s─â fac─â parte din Consiliul Dirigent. Referindu-se la rolul ┼či importan┼úa Consiliului Dirigent, Ion Fluera┼č, ministru ├«n acest organism executiv, va spune mai t├órziu: ÔÇťGuvernarea acestui Consiliu a fost necesar─â. Ea a fost de mare ├«nsemn─âtate ├«n acele momente, c─âci f─âr─â acel Consiliu Dirigent, condus cu calm, autoritate ┼či sim┼úul de prevedere al d-lui Iuliu Maniu, s-ar fi ├«nt├ómplat, desigur, ├«n Ardeal, ciocniri ├«ntre rom├óni ┼či maghiari ┼či aceasta ar fi avut o influen┼ú─â rea la Conferin┼úa de pace din Paris.

├Ämbr─â┼úi┼čarea ideii na┼úionale de c─âtre sociali┼čtii rom├óni, dista┼ú├óndu-se de tezele interna┼úionaliste rigide, le va conferi legitimitatea, de at├ótea ori pus─â ├«n cauz─â tocmai pe aceast─â tem─â. Cu con┼čtiin┼úa rolului jucat ├«ntr-un moment decisiv al istoriei na┼úionale, sociali┼čtii ├«┼či vor aduce contribu┼úia, ├«n etapa urm─âtoare, la consolidarea, modernizarea ┼či democratizarea statului na┼úional unitar rom├ón.

Contribuţia social-democraţilor bucovineni la făurirea României Mari.

La f─âurirea Rom├óniei Mari, trebuie men┼úionat─â ac┼úiunea ┼či activitatea social-democratului bucovinean ÔÇô George Grigorovici ÔÇô deputat ├«n Parlamentul de la Viena.

La 17 octombrie 1918, deputa┼úii bucovineni din Parlamentul de la Viena au decis s─â fac─â uz de dreptul popoarelor la autodeterminare ┼či s-au constituit ├«n Consiliul Na┼úional Rom├ón din Austria, ├«n care a intrat ┼či deputatul social-democrat George Grigorovici, pentru realizarea unirii Bucovinei cu Rom├ónia.

O semnifica┼úie aparte ├«n lupta rom├ónilor pentru unitate na┼úional-politic─â o are consf─âtuirea reprezentan┼úilor din Bucovina ┼či Transilvania, desf─â┼čutat─â la 21 octombrie 1918 la Hotelul ÔÇťResidenzÔÇŁ din Viena. La aceast─â consf─âtuire au participat: Iuliu Maniu, care ├«n acel moment ÔÇô ├«ntors de pe frontul italian ÔÇô se afla la Viena ┼či primise din partea Comitetului Executiv al Partidului Na┼úional misiunea de a se ocupa de problemele externe ┼či militare ale Transilvaniei, Miron Cristea, episcop de Caransebe┼č, Teofil Simionovici, deputat ├«n Parlamentul austriac ┼či Dieta Bucovinei, George Grigorovici, deputat ├«n Parlamentul austriac. Cu acest prilej s-a dezb─âtut problema rom├ónilor din toate punctelor de vedere ┼či s-a ajuns ÔÇťla hot─âr├órea unirii tuturor rom├ónilor ├«ntr-un stat na┼úionalÔÇŁ, coordon├óndu-se ├«n acest scop mai bine ac┼úiunile bucovinenilor ┼či transilv─ânenilor. Aceast─â consf─âtuire are importan┼úa sa ├«n procesul de realizare a unit─â┼úii rom├óne┼čti, deorece a luat de fapt prima hot─âr├óre comun─â de unire a Bucovinei ┼či Transilvaniei cu Rom├ónia, adoptat─â la 21 octombrie 1918 la Hotelul ÔÇťResidenzÔÇŁ.

├Än ┼čedin┼úa Parlamentului austriac din 22 octombrie 1918 ├«n leg─âtur─â cu viitorul Bucovinei, social-democratul George Grigorovici, a fost pentru revenirea acestei provincii la Rom├ónia, el declara ÔÇťBucovina care fusese separat─â de Rom├ónia ├«ntr-un mod absolut inadmisibil din punct de vedere al dreptului popoarelor, trebuie s─â se ├«ntoarc─â iar─â┼či la patria mam─âÔÇŁ.

Un pas deosebit de important spre revenirea Bucovinei la Rom├ónia la constituit Adunarea politic─â din 27 octombrie 1918, la care au participat deputa┼úi rom├óni ├«n Parlamentul de la Viena, fo┼čti deputa┼úi ├«n Dieta Bucovinei, primarii rom├óni din ├«ntreaga provincie ┼či al┼úi invita┼úi, reprezent├ónd toate categoriile sociale. Proclam├óndu-se Constituant─â, aceasta a ales ├«n unanimitate Consiliul Na┼úional Rom├ón din Bucovina, format din 50 de membri. Din Consiliul Na┼úional nou ales f─âcea parte ┼či deputatul George Grigorovici, care chiar la constituirea sa, declar─â ca socialist c─â ÔÇťintr─â ├«n Consiliul Na┼úional ┼či e gata s─â conlucreze, dar nu va depune drepturile sale de deputat al muncitorimii, pe care va reprezenta-o ┼či aici ┼či oriundeÔÇŁ. Consiliul Na┼úional a ales apoi Comitetul Executiv, av├ónd ca pre┼čedinte pe Iancu Flondor. Si din acest organism al Consiliului f─âcea parte reprezentantul social-democra┼úilor bucovineni George Grigorovici. Aceasta era de fapt o recunoa┼čtere a meritelor social-democra┼úilor ├«n mi┼čcarea na┼úional─â rom├óneasc─â din Bucovina.

├Än ┼čedin┼úa Consiliului Na┼úional Rom├ón din Bucovina din 25 noiembrie 1918 se hot─âr─â┼čte completarea consiliului cu noi membri, fiind ale┼či ┼či social-democra┼úii Romulus Dan ┼či Traian Ilc─âu. Tot ├«n aceast─â ┼čedin┼ú─â a Consiliului Na┼úional s-a hot─âr├ót ┼či convocarea la Cern─âu┼úi a unui Congres general al popula┼úiei Bucovinei, la 28 noiembrie 1918, pentru ÔÇťstabilirea raportului politic al Bucovinei fa┼ú─â de Regatul Rom├ónieiÔÇŁ.

Congresul general al Bucovinei la care au participat delega┼úi ale┼či pe baze democratice, ├«n raport cu situa┼úia etnic─â: 74 de delega┼úi ai Consiliului Na┼úional Rom├ón, 7 delega┼úi ai Consiliului Na┼úional German, 6 delega┼úi ai Consiliului Na┼úional Polon ┼či 13 ruteni, au hot─âr├ót: ÔÇťUnirea necondi┼úionat─â ┼či pentru vecie a Bucovinei, ├«n vechile ei hotare p├ón─â la Ceremu┼č, Colacin ┼či Nistru, cu Regatul Rom├óniei.

Social-democra┼úii din Bucovina s-au situat p├ón─â la cap─ât pe pozi┼úia luptei de eliberare a rom├ónilor de sub domina┼úia str─âin─â ┼či de reunire a lor ├«ntr-un stat na┼úional unitar ┼či democratic, contribuind din plin la ÔÇťactul de reunire a Bucovinei cu Rom├ónia.

Nu putem s─â nu amintim cu profund─â durere ┼či revolt─â c─â reprezenan┼úii cei mai de seam─â ai social-democra┼úiei rom├óne┼čti, care ┼či-au adus o contribu┼úie important─â la realizarea gloriosului Act de la 1 Decembrie 1918 ┼či la f─âurirea Rom├óniei Mari, printre care; Ion Fluera┼č, Iosif Jumanca ┼či Gerge Grigorovici, au murit ├«n ├«nchisorile comuniste.

Noi, Partidul Social Democrat ÔÇťConstantin Titel PetrescuÔÇŁ ( PSD ÔÇô CTP ), urma┼čii legitimi ai ilu┼čtrilor no┼čtri ├«nainta┼či, avem obliga┼úia moral─â de a continua lupta pentru supravie┼úuirea ┼či afirmarea social-democra┼úiei autentice ├«n Rom├ónia.

S─ârb─âtoarea de la 1 Decembrie ÔÇô Ziua Na┼úional─â a Rom├ónilor, are o semnifica┼úie deosebit─â pentru Partidul Social Democrat ÔÇťConstantin Titel PetrescuÔÇŁ ( PSD ÔÇô CTP ), care va marca aceast─â s─ârb─âtoare prin; participarea la manifesta┼úiile oficiale de depunere de coroane de flori ┼či prin adun─âri festive ├«n toate organiza┼úiile jude┼úene, unde vor fi prezentate comunic─âri ┼čtiin┼úifice privind contribu┼úia decisiv─â a social-democra┼úilor ardeleni la realizarea celei mai mari izb├ónde a poporului rom├ón ÔÇô Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Ziua de 1 Decembrie este s─ârb─âtoarea de suflet a partidului nostru, care ├«n┼úelege s─â-┼či glorifice ├«nainta┼čii a┼ča cum se cuvine.