Sergiu
Cunescu

1923 - 2005
Am insa convingerea ca in situatia in care PSDR ar fi in pericol sa se dizolve in masa PDSR, se vor gasi persoane care vor reusi sa continue in demnitate firul vietii Partidului Social Democrat Roman. Eu voi fi printre ei fidel idealurilor noastre din trecut si din viitor." (Citat din Scrisoarea Deschisa a lui Sergiu Cunescu, din anul 2000, in care condamna conducerea PSDR pentru ca s-a predat PDSR).

Constantin Titel Petrescu

Imaginea eminentului om politic ┼či temerar ap─âr─âtor al ideilor socialÔÇôdemocrate, care a fost Constantin Titel Petrescu ├«mi este vie ├«nc─â, dup─â at├ótea decenii care s-au scurs din anii adolescen┼úei mele, c├ónd l-am cunoscut. Era chiar ├«n acea var─â, de neuitat, ├«n care Armata Rom├ón─â a trecut Prutul spre a elibera Basarabia de sub cizma bol┼čevic─â. Se afla la Sinaia, pe Cump─âtu, unde sosise cu ├«ntreaga familie ┼či comenta calm, a┼čezat la o mas─â, pe teras─â vilei ÔÇťAureliaÔÇŁ, al─âturi de al┼úii, evenimentele zilei. Parc─â-l v─âd, pe ÔÇťdomnul avocatÔÇŁ, ├«mbr─âcat sport, cu pantaloni bufan┼úi ┼či pulov─âr ecosez, la mod─â, cum mi-ar fi pl─âcut s─â am ┼či eu, flutur├ónd-┼či p─ârul u┼čor ├«nc─ârun┼úit, vag atins de calvi┼úie, aprob├ónd gestul Rom├óniei, dar cu rezerva triste┼úei c─â istoria ne plasase ├«n tab─âra opus─â Alia┼úilor Tradi┼úionali. Nu era un om voinic ┼či nici glas baritonal, de stentor nu avea, ├«ns─â domina auditoriul prin argumentele rostite calm, cursiv ┼či conving─âtor.

Constantin Titel Petrescu ┼či-a ├«nchinat ├«ntreaga via┼ú─â ideilor socialÔÇôdemocra┼úiei. S-a n─âscut la 5 februarie 1888 la Craiova, unde p─ârin┼úii s─âi bucure┼čteni, se aflau vremelnic, tat─âl func┼úionar la Banca Na┼úional─â fiind deta┼čat ├«n Capitala B─âniei, la filiala local─â. Dup─â ce termin─â studiile la liceul bucure┼čtean ÔÇťSf. SavaÔÇŁ, ├«n 1903, s-a ├«nscris la Facultatea de Litere, sec┼úia filosofie. Atras de doctrina socialÔÇôdemocrat─â devine un fervent ap─âr─âtor al acesteia, st├órnind o mi┼čcare ├«n r├óndurile studen┼úilor, care ├«l urmau, dar ┼či reac┼úia pu┼úin amical─â a profesorilor conservatori, fiind amenin┼úat cu excluderea din Facultate. P─âr─âse┼čte, studiile de filosofie, spre a urma cursurile Facult─â┼úii de Drept din Bucure┼čti. Student fiind, ├«ncepe s─â frecventeze Cercul de Studii Sociale, ├«ntemeiat de N.D. Cocea, al c─ârui sediu se afla chiar ├«n casa acestuia. Cercul prilejuind dezbateri interesante la care participau ├«ntre al┼úii C. Dobrogeanu Gherea, N.D. Cocea, dr. Ecaterina Arbore, Theodor Iord─âchescu, N. I. Ghe┼úu, ca ┼či Constantin Titel Petrescu. Lu├ónduÔÇô┼či licen┼úa ├«n Drept, Constantin Titel Petrescu audiaz─â prelegerile Universit─â┼úii Sorbona de la Paris, specializ├ónduÔÇôse ├«n domeniul penal, dup─â care revine la Bucure┼čti ┼či se ├«nscrie, ├«n 1911, ├«n Baroul de Ilfov, ca avocat pledant. Dar maturizat, reia via┼úa politic─â, devenind colaborator al ziarului ÔÇťRom├ónia MuncitoareÔÇŁ editat ini┼úial de Uniunea Socialist─â din Rom├ónia, apoi de Partidul Social Democrat ├«ncep├ónd din februarie 1910. Ziarul publica articole inflamante, unele semnate de Constantin Titel Petrescu , ├«n care erau aduse argumente pertinente ├«n favoarea Programului politic ┼či economic al PSD, care preconiza ├«ntre altele: dreptul la referendum, descentralizarea administrativ─â ┼či autonomia comunal─â, sanc┼úionarea prin lege a func┼úionarilor statului pentru orice abuz ┼či atingerea drepturilor cet─â┼úeanului, asigurare unei Justi┼úii cinstite, drepte ┼či independente, reorganizarea ├«nv─â┼ú─âm├óntului, aplicarea unui impozit direct, propor┼úional ┼či progresiv, introducerea contractului colectiv de munc─â, crearea unei Case generale de ajutor pentru boal─â, invaliditate, lips─â de lucru ┼či b─âtr├óne┼úe, organizarea unui credit agricol, reforma agrar─â.

Prevederi valabile ├«nc─â ┼či ast─âzi, dup─â un secol de la formularea lor. Articolele din ÔÇťRom├ónia MuncitoareÔÇŁ unele semnate de Constantin Titel Petrescu reflect─â preocuparea socialÔÇôdemocra┼úilor rom├óni de a introduce reforme ┼či institu┼úii democratice de inspira┼úie apusean─â, legi care s─â apere cet─â┼úenii de orice abuzuri ┼či discrimin─âri. Constantin Titel Petrescu debuteaz─â ca ap─âr─âtor ├«n procesele intentate de-a lungul anilor militan┼úilor socialÔÇôdemocra┼úi ├«n anul 1911. Primul pe care la ap─ârat, ca avocat, a fost Alexandru Nicolau, coleg de breasl─â ┼či facultate. Nicolau publica ├«n paginile ziarului o rubric─â intitulat─â ÔÇťScrisori pentru recru┼úiÔÇŁ, ├«n care depl├óngea condi┼úiile inumane pe care tinerii militari le ├«ndurau ├«n armat─â. Ministrul de R─âzboi a socotit c─â Nicolau ├«ndeamn─â la nesupunere ┼či a┼ú├ó┼ú─â armata la dezordine, sesiz├ónd Parchetul, care l-a ac┼úionat ├«n judecat─â penal─â. Cazul a st├órnit un mare scandal politic, ziarele de mare tiraj f─âc├ónd o adev─ârat─â campanie de pres─â ├«n sprijinul acuzatului Nicolau, dar ┼či de blamare a diferitelor cazuri flagrante de abuzuri din armat─â. Toma Dragu, M. Gh. Bujor, Constantin Mille, Constantin Bacalba┼ča ┼či al┼úi mari gazetari ai timpului s-au ├«ntrecut ├«n a semna pamflete ┼či comentarii acide, toate confirm├ónd c─â Nicolau era nevinovat. T├ón─ârul avocat Constantin Titel Petrescu a avut o pledoarie excelent─â ├«n fa┼úa Completului de Judecat─â care l-a achitat pe inculpat. ├Än acela┼či an Constantin Titel Petrescu face o superb─â pledoarie ├«n alt proces, intentat socialÔÇôdemocratului Grigore Doroban┼úu, acuzat ca instigator al ┼ú─âr─ânimii de Guvernul Conservator a lui Petre P Carp. ├Än realitate ÔÇťinstigatorulÔÇŁ ├«ncercase s─â-i conving─â pe agricultori de foloasele coopera┼úiei de tip occidental. T├ón─ârul avocat nu a pierdut ocazia s─â persifleze acuzatorii, ca ┼či guvernan┼úii ├«nc─â speria┼úi de r─âscoalele ┼ú─âr─âne┼čti din 1907, reu┼čind achitarea lui Doroban┼úu.

De altfel Constantin Titel Petrescu el ├«ns─â┼či se va implica ├«n dezvoltarea coopera┼úiei, fond├ónd ├«n 1914 ÔÇťCasa PoporuluiÔÇŁ o societate cooperativ─â pe ac┼úiuni. Aceast─â societate cuprindea nu numai agen┼úii de ├«mprumut pentru me┼čte┼čugari ┼či ┼ú─âr─ânime ├«ndeosebi, ci ┼či cluburi politice, sedii de sindicat, o editur─â ┼či redac┼úia unei publica┼úii. Constantin Titel Petrescu desf─â┼čoar─â o vie activitate publicistic─â ├«n aceast─â perioad─â premerg─âtoare intr─ârii Rom├óniei ├«n primul r─âzboi mondial. El scrie numeroase articole cu caracter memorialistic din timpul Campaniei militare din Bulgaria (1913) ├«n care denun┼ú─â incompeten┼úa politic─â ┼či administrativ─â, starea deplorabil─â sanitar─â din armat─â ┼či haosul provocat de unii ofi┼úeri incompeten┼úi, care a costat via┼úa a peste 5500 de militari nevinova┼úi. Constantin Titel Petrescu ├«┼či justific─â revolta, analiz├ónd situa┼úia interna┼úional─â ce apropia cu pa┼či rapizi Rom├ónia de conflagra┼úia mondial─â ├«n care se ├«nfruntau marile puteri, socotind armata insuficient preg─âtit─â a face fa┼ú─â r─âzboiului pentru eliberarea Ardealului.

Temerile lui s-au adeverit, trupele rom├óne fiind obligate s─â se retrag─â din fa┼úa inamicului mai bine organizat ┼či ├«narmat, Rom├ónia semn├ónd ├«n martie 1918 ru┼činosul armisti┼úiu cu Germania ┼či Austro ÔÇô Ungaria cunoscut ├«n istorie ca ÔÇťPacea de la BufteaÔÇŁ prin care i se impuneau condi┼úii ├«njositoare. Constantin Titel Petrescu, demobilizat din Armat─â, r─âm├óne ├«n Bucure┼čti, dar nu ├«ncetez─â lupta politic─â. El convoac─â la 18 aprilie o serie de frunta┼či socialÔÇôdemocra┼úi, printre care Ilie Moscovici, Iordan Ionescu, Tache Georgescu ┼či Ecaterina Arbore redact├ónd ┼či semn├ónd un manifest protest fa┼ú─â de la┼čitatea Guvernului Marghiloman care ÔÇťa dus ┼úara la dezastruÔÇŁ. ManifestulÔÇôprotest a fost multiplicat de tipograful socialÔÇôdemocrat Tache Georgescu. Autorit─â┼úile de ocupa┼úie germane prind de veste ┼či arestez─â pe semnatarii documentului, ├«nchiz├óndu-i ├«n penitenciarul V─âc─âre┼čti, sub acuza┼úia de rebeliune, ace┼čtia risc├ónd pedeapsa capital─â. Sunt elibera┼úi dou─â luni mai t├órziu, printr-o amnistie datorit─â jocului evenimentelor politice, dar ┼či demonstra┼úiilor de protest din Capital─â ale sindicatelor, care cap─ât─â amploare la ├«nceputul lunii iunie. Armata Rom├ón─â reorganizat─â ├«n Moldova nu se declarase ├«nvins─â ┼či se preg─âtea intens de contraofensiv─â. ├Än restul ┼ú─ârii socialÔÇôdemocra┼úii organizeaz─â ac┼úiuni revendicative ale salaria┼úilor, sunt declan┼čate greve. La 14 noiembrie 1918, Constantin Titel Petrescu ┼či al┼úi intelectuali socialiÔÇôdemocra┼úi scot gazeta ÔÇťTr─âiasc─â socialismulÔÇŁ, devenit─â imediat ÔÇťSocialismulÔÇŁ. Dup─â doar trei s─âpt─âm├óni publica┼úia este suspendat─â, deoarece publicase manifestulÔÇôprotest din aprilie, ├«ns─â acest─â m─âsur─â arbitrar─â a autorit─â┼úilor provoac─â greve de protest, paraliz├ónd Capitala, ceea ce a obligat revenirea asupra interzicerii ziarului. Tipografii bucure┼čteni organizeaz─â la 13 decembrie 1918 o grev─â revendic├ónd programul economic ┼či politic al social-democra┼úiei, precum ziua de munc─â de 8 ore, ├«nl─âturarea cenzurii, garantarea libert─â┼úilor cet─â┼úene┼čti, etc. Guvernul, confund├ónd aceast─â demonstra┼úie pa┼čnic─â cu r─âzmeri┼úele bol┼čevice din Rusia care se extinseser─â ├«n AustroÔÇôUngaria ┼či Germania, a trimis trupele de jandarmi s─â ├«mpr─â┼čtie pe grevi┼čti. Rezultatul a fost dramatic, ├«nregistr├ónd sute de r─âni┼úi ┼či peste o sut─â de mor┼úi, devastarea sediilor PSD ┼či ale sindicatelor, arest─âri ilegale, maltrat─âri de oameni nevinova┼úi. Ministrul de Interne, M├órzescu, ├«ncerc├ónd s─â-┼či justifice ordinul dat for┼úelor de ordine de a trage ├«n plin, f─âr─â nici-un motiv, a declarat c─â grevi┼čti erau a┼ú├ó┼úa┼úi de agen┼úi bol┼čevici. Nu era departe de adev─âr, deoarece chiar cu o zi ├«nainte, profit├ónd de grev─â, un grup de anarhi┼čti, oprise automobilul regal, strig├óndu-i cu ├«nver┼čunare monarhului, s─â abdice spre a proclama ei ÔÇťrepublicaÔÇŁ. De altfel, printre cele 52 de persoane arestate sub ├«nvinuirea de ÔÇťcrim─â contra siguran┼úei statuluiÔÇŁ, ÔÇťcomplot contra StatuluiÔÇŁ ┼či ÔÇťprovocare de rebeliune ┼či ofens─â adus─â M.S. RegeluiÔÇŁ se aflau Alecu Constantinescu, Jagues Konitz, Alexandru Bogdan ┼či I. S. Dimitriu ├«ntr-adev─âr comuni┼čti convin┼či, infiltra┼úi ├«n r├óndul social ÔÇô democra┼úilor la ordinul bol┼čevicilor de la Moscova. La procesul intentat acestora, pe banca ap─âr─ârii s-au aflat Constantin Titel Petrescu, Constantin Mille, Radu Rosetti, Toma Dragu ┼či N. D. Cocea. La proces Comisarul regal nu a putut aduce dovezi ├«n sprijinul rechizitorului, spre a sus┼úine ├«ncadr─ârile juridice, dec├ót ├«mpotriva agitatorilor comuni┼čti, pe care Curtea Mar┼úial─â i-a condamnat la 5 ani ├«nchisoare. Ceilal┼úi au fost achita┼úi. La ├«nceputul lunii februarie 1919, la Bucure┼čti au venit socialÔÇôdemocra┼úii ardeleni Ion Fluiera┼č ┼či Iosif Jumanca, mini┼čtri ├«n Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care s-au prezentat la regele Ferdinand cer├ónd-i cu insisten┼ú─â deschiderea sediilor PSD ┼či ale sindicatelor, libertatea ├«ntrunirilor ┼či oprirea teroarei ├«mpotriva socialÔÇôdemocra┼úilor. Regele ┼či primul ministru I.I.C. Br─âtianu le-au satisf─âcut cererile. Acesta este adev─ârul istoric, care trebuie ar─âtat ast─âzi, dup─â anii de mistificare a evenimentelor de c─âtre PCR.

Constantin Titel Petrescu este un precursor al mi┼čc─ârii mondiale pentru ap─ârarea drepturilor omului. De altfel, el este cel care a sus┼úinut, f─âr─â ├«ntrerupere, ca publicist, ├«n zeci de articole, cerin┼úa respect─ârii libert─â┼úii individuale, propriet─â┼úii, dreptul la via┼ú─â, munc─â ┼či asociere, ca piloni ai democra┼úiei. ├Än anul 1923 ini┼úiaz─â chiar constituirea ÔÇťLigii Drepturilor OmuluiÔÇŁ, la care ader─â mari personalit─â┼úi politice ┼či culturale ale ┼ú─ârii, printre care Grigore Iunian, Virgil Madgearu, Dem Dobrescu, Radu Rosetti, Constantin Mille, dr. N. Lupu, C. R─âdulescu Motru, Victor Eftimiu. Liga a promovat numeroase ac┼úiuni, a lansat apeluri ┼či manifeste, activitatea sa ajung├ónd, p├ón─â la urm─â s─â deranjeze guvernul autoritar al lui I.I.C. Br─âtianu,care a dizolvat-o ├«nainte de a demisiona, la cererea regelui Ferdinard. Pe Br─âtianu ├«l irita mai ales articolele lui Constantin Titel Petrescu publicate ├«n ziarele ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ ┼či ÔÇťSocialismulÔÇŁ ┼či nu uita faptul c─â tocmai acesta ├«i chemase la Bucure┼čti, ├«n decenbrie 1918, pe Fluiera┼č ┼či Jumanca, pun├óndu-i ├«ntr-o situa┼úie penibil─â ├«n fa┼úa regelui. De altfel, la ├«nceputul anului1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului socialÔÇôdemocrat ├«ntr-o manier─â brutal─â. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat ┼či redactor la ziarul ÔÇťSocialismulÔÇŁ tocmai publicase un pamflet, sub pseudonimul de Stockman, ├«n care ironiza moravurile cazone din Armat─â. Ministrul de R─âzboi se simte ofensat ┼či-l aduce pe autor ├«n fa┼úa Cur┼úii Mar┼úiale sub acuza┼úia de ÔÇťultraj adus armateiÔÇŁ. Cum era de a┼čteptat, magistra┼úii militari, afla┼úi sub ordinea Guvernului, l-au condamnat pe inculpat la un an ├«nchisoare ┼či 10.000 de lei amend─â. Trei luni a durat ├«ncarcerarea lui Constantin Titel Petrescu la Jilava, timp ├«n care nu au contenit protestele, inclusiv ale ÔÇťLigii Drepturilor OmuluiÔÇŁ, la care s-au asociat toate ziarele de mare tiraj, cer├ónd la unison respectarea drepturilor ├«nscrise ├«n Constitu┼úia din anul 1923, inclusiv a libert─â┼úii de opinie, re├«ntronarea drepturilor cet─â┼úene┼čti. ├Än aceast─â atmosfer─â se judec─â recursul f─âcut de Constantin Titel Petrescu la Curtea de Casa┼úie Civil─â, ap─ârarea fiind sus┼úinut─â de corifei ai Baroului bucure┼čtean ÔÇô profesorul universitar G. Ta┼čc─â, Eduard Mirto, Dem Dobrescu, Grigore Trancu – Ia┼či ┼či I. Gr. Perie┼úeanu. Argumentul neconstitu┼úionalit─â┼úii sanc┼úiunii aplicate de Curtea Mar┼úial─â este admis, acuzatul fiind achitat. ├Än iunie 1926, Federa┼úia Partidelor Socialiste din Rom├ónia ÔÇô FPSR decide convocarea unui Congres general pentru unificarea partidelor de orientare socialÔÇôdemocrat─â. Secretar al Biroului de organizare a Congresului a fost ales Constantin Titel Petrescu. El va fi acela care la 7 mai 1927 va deschide lucr─ârile Congresului. Dup─â dou─â zile de dezbateri s-a votat revenirea la vechea denumire Partidul Social Democrat ┼či s-a adoptat un program politic, ├«n care se f─âcea o categoric─â delimitare fa┼ú─â de comunism ┼či care a r─âmas valabil timp de dou─â decenii. ├Än Biroul Comitetului Executiv Central al PSD a fost ales ca secretar Constantin Titel Petrescu, el r─âm├ón├ónd de aici ├«nainte ├«n r├óndul conducerii partidului, avans├ónd ulterior ├«n func┼úie ca vicepre┼čedinte, pre┼čedinte al Comitetului Executiv ┼či apoi pre┼čedinte al partidului, demnitate pe care o de┼úinut-o p├ón─â la moarte.

Ca reprezentant al socialÔÇôdemocra┼úilor din Rom├ónia, Constantin Titel Petrescu este prezent la congresele interna┼úionale, printre care cele de la Paris, Bruxelles ┼či Viena, unde cuv├ónt─ârile sale produc o vie impresie. El promoveaz─â idei novatoare, comb─ât├ónd teza ÔÇťputreziciuni capitalismuluiÔÇŁ vehiculat─â de marxism, ar─ât├ónd c─â realitatea o infirm─â, capitalismul fiind corespunz─âtor necesit─â┼úilor economice ┼či sociale ale vremii, el put├ónd fi remodelat printr-o legisla┼úie corect─â, ferm─â, elaborat─â de parlamente de orientare socialÔÇôdemocrat─â. Concep┼úiile liderului rom├ón au fost ├«mp─ârt─â┼čite, de altfel, de Karl Kautsky ┼či Otto Bauer, teoreticieni ai socialÔÇôdemocra┼úiei interna┼úionale. Constantin Titel Petrescu a sus┼úinut ┼či necesitatea autonomiei na┼úionalÔÇôculturale, prev─âzut─â de altfel ├«n documentele Marii Unirii din 1918, ca ┼či cerin┼úa descentraliz─ârii administrative, desfiin┼úarea armatei permanente alc─âtuit─â din recru┼úi neinstrui┼úi ┼či ├«nlocuirea acesteia cu trupe profesioniste, ├«n timp de pace, reforma justi┼úiei ┼či abolirea pedepsei capitale, ├«ntre┼úinerea de c─âtre stat a tinerilor talenta┼úi, garantarea interna┼úional─â a drepturilor omului, scutirea de impozit a salariilor mici etc. Constantin Titel Petrescu se apropie astfel de ideile lui Eduard Bernstein, blam├ónd legisla┼úia oprimant─â, merg├ónd pe modelul compromisurilor ┼či dob├óndirea pe aceast─â cale a drepturilor cet─â┼úene┼čti. El contest─â schema revolu┼úiei care constituie obstacol al progresului social, pled├ónd pentru realizarea de aranjamente democratice pe plan economic ┼či social, durabile ┼či pozitive. La ├«nceputul carierei politice Constantin Titel Petrescu, nu refuz─â multe teze marxiste, cum ar fi lupta de clas─â, dar o ├«n┼úelegea ca o form─â democratic─â, parlamentar─â, deschis─â dialogului, nu legitimarea violen┼úei, for┼úei brutale s├óngeroase, propov─âduite de leninism ┼či stalinism. ├Än felul acesta el se apropia mai mult de curentul socialÔÇôdemocrat reformist ini┼úiat de Leon Blum, care ├«ntrez─ârea solu┼úii dincolo de violen┼ú─â ┼či marxism, pe cale parlamentar─â ┼či transform─ârii societ─â┼úii prin reforme economice. Astfel Constantin Titel Petrescu respinge ÔÇťdictatura proletariatuluiÔÇŁ, proletariatul r─âm├ón├ónd ├«n concep┼úia sa un mandatar al puterii ├«n cadrul pluripartitismului, nu ÔÇťst─âp├ónulÔÇŁ acesteia, acaparator al conducerii societ─â┼úii. Este deosebit de interesant de v─âzut c─â aceast─â concep┼úie, dezvoltat─â de Constantin Titel Petrescu ┼či respectat─â de socialÔÇôdemocra┼úii rom├óni p├ón─â ├«n 1946, c├ónd s-a scindat partidul datorit─â manevrelor comuni┼čtilor, a fost adoptat─â la 2 iulie 1951 la congresul de la Frankfurt pe Main al Interna┼úionalei Socialiste. Atunci s-au definit fundamentele socialÔÇôdemocra┼úiei moderne, actuale, blam├ónd-se categoric doctrina marxist─â ┼či for┼úarea istoriei prin lovituri militare, s├óngeroase, de tip leninist. Din p─âcate, Constantin Titel Petrescu nu a putut fi de fa┼ú─â la triumful ideilor sale, el fiind de┼úinut ├«n ├«nchisorile comuniste. Problematica teoretic─â elaborat─â de Constantin Titel Petrescu a fost expus─â, de altfel, ├«nca din toamna anului 1931 la Conferin┼úa Interparlamentar─â Socialist─â care a avut loc la Bucure┼čti, la care au participat, al─âturi de rom├óni, delega┼úi ai partidelor din Fran┼úa, Suedia, Germania, Cehoslovacia, Bulgaria, Finlanda, Belgia, Danemarca ┼či Estonia. Doi ani mai t├órziu ├«n mai 1933 are loc Congresul PSD, Constantin Titel Petrescu fiind reales pre┼čedinte al partidului, cu care prilej, in cuv├óntarea sa, se pronun┼ú─â vehement ├«mpotriva regimului hitlerist, instaurat ├«n Germanie doar cu c├óteva luni ├«nainte. El a ├«ntrev─âzut pericolul acestui regim antidemocratic, prin prisma ├«nc─âlc─ârii principiilor socialÔÇôdemocrate, reformiste, con┼úinute ├«n discursurile sale, chiar dac─â Hitler ├«┼či intitula partidul drept ÔÇťna┼úional socialistÔÇŁ. Aprecire care s-a dovedit corect─â ├«n derularea evenimentelor care au urmat. ├Än aceia┼či ordine de idei, Constantin Titel Petrescu a calificat mi┼čcarea legionar─â ca o ÔÇťtr─âdare a rom├ónismuluiÔÇŁ, ┼úin├ónd seama de apropierea ei slugarnic─â fa┼ú─â de nazism ┼či fascism.

Fin politician, Constantin Titel Petrescu lupt─â pentru unitatea socialÔÇôdemocra┼úilor, nu prin crearea de alian┼úe, federa┼úii sau combina┼úii electorale, ci prin fuziuni fire┼čti. ├Än 1937, convinge s─â revin─â ├«n partid pe diziden┼úii condu┼či de doctorul L. Ghelerter, desprin┼či din PSD ├«n 1928 datorit─â respingerii tezelor politice reformiste avansate de el ├«n congrese ┼či articole publicate ├«n ziare. Un an doar dup─â aceast─â reunificare, regele Carol al II-lea instaureaz─â dictatura sa personal─â, ├«ncerc├ónd s─â imite fascismul lui Mussolini. Prima m─âsur─â a dictaturii regale a fost desfin┼úarea tuturor partidelor ┼či crearea partidului unic, condus de el, intitulat ÔÇťFrontul Rena┼čterii Na┼úionale – FRNÔÇŁ. Scos ├«n afara legii, PSD a continuat s─â existe, grupat ├«n jurul ziarului ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ, al c─ârui director era Constantin Titel Petrescu. Ziarul a ┼úinut sus steagul socialÔÇôdemocra┼úiei rom├óne┼čti, ├«n pas cu ideile reformiste ale lui Constantin Titel Petrescu. Patriot ├«nfl─âc─ârat, directorul ziarului ┼či pre┼čedinte al PSDÔÇôului scos ├«n afara legii, a luat o ferm─â atitudine ├«mpotriva Moscovei, ale c─ârei pofte anexioniste le-a pus al─âturi de cele ale Berlinului hitlerist. La 7 iulie 1940, el semna un articol fulminant ├«n ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ, scriind ├«ntre altele: ÔÇťCu inima s├ónger├ónd─â ┼či cu m├óinile ferecate a trebuit s─â ├«ndur─âm sf├ó┼čierea unui trup din trupul ┼ú─ârii, Basarabia toat─â ┼či o bun─â parte din ÔÇťdulceaÔÇŁ Bucovin─â ne-au fost r─âpiteÔÇŁ. Reafirm├ónd pozi┼úia socialÔÇôdemocra┼úilor care au recunoscut ├«ntotdeauna c─â ÔÇťprincipiul na┼úionalit─â┼úii trebuie s─â stea la temelia uniunii federative a statelor de m├óine, dup─â cum au recunoscut existen┼úa patriilor ca individualit─â┼úi istorice, cu limba, literatura ┼či sim┼úul particular de via┼ú─â al fiec─âruiaÔÇŁ, omul politic ├«┼či continua premoni┼úia asupra Uniunii Europene, configura┼úie continental─â ap─ârut─â dup─â cel de al doilea r─âzboi mondial ┼či nedrept pus─â pe seama unor politicieni francezi ┼či germani, cu o alt─â clar-viziune care ast─âzi st─â la baza dreptului interna┼úional: ÔÇťIdeea expansiunii, a anexiunii de teritorii str─âine, e repudiat─â ast─âzi at─ât de concep┼úiile noi, c─ât ┼či de opinia universal─â. Frontierele, a┼ča cum vor fi trasate acum vor fi o grea povar─â ┼či ele nu vor servi pacea ┼či armonia ├«n rela┼úiile de bun─â vecin─âtate, at├óta vreme c├ót nu se va respecta voin┼úa de unitate na┼úional─â a fiec─ârui poporÔÇŁ.

Dup─â 6 septembrie 1940, regimul de dictatur─â militar─â al generalului Ion Antonescu a interzis ziarele cu caracter politic, inclusiv ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ, ca ┼či activitatea orc─ârui partid democratic. Cu toate acestea, PSD a continuat sa-┼či men┼úin─â structurile, ├«n noiembrie 1941 fiind aleas─â o nou─â conducere, av├ónd ca pre┼čedinte pe Constantin Titel Petrescu. Sub conducerea acestuia, ├«n 1942 se va constitui un comitet de ini┼úiativ─â lans├ónd ÔÇťlupta ├«mpotriva hitleriz─ârii ┼ú─ârii ┼či intr─ârii ├«n r─âzboi al─âturi de puterile AxeiÔÇŁ. ├Än a doua jum─âtate a anului 1943, a luat fiin┼ú─â Comitetul Executiv al PSD, av├ónd ca pre┼čedinte pe Constantin Titel Petrescu, care prime┼čte ┼či acordul de a demara ac┼úiunea subversiv─â de ├«nl─âturare a dictaturii antonesciene, ├«mpreun─â cu liderii PN┼ó, Iuliu Maniu ┼či PNL, Dinu Br─âtianu. ├Än tot cursul vremii, p├ón─â la 23 August 1944, sub conducerea lui Constantin Titel Petrescu au loc consf─âtuiri ├«n diverse case conspirative din Bucure┼čti, Sinaia ┼či Pope┼čti Leordeni, av├ónd ca obiectiv organizarea partidului ├«n vederea insurec┼úiei. Constantin Titel Petrescu trimite mai multe scrisori Interna┼úionalei Socialiste ┼či pre┼čedintelui acesteia Louis de Brouckere, ca ┼či conducerilor partidelor socialiste din ┼ú─ârile membre, precum ┼či Partidului Laburist Englez, inform├ónd-le despre hot─âr├órea Rom├óniei de a se al─âtura Coali┼úiei Antihitleriste, alia┼úilor s─âi fire┼čti.

Istoria consemneaz─â evolu┼úia evenimentelor premerg─âtoare actului de la 23 August 1944, afirmarea PSD ca o for┼ú─â politic─â democratic─â ┼či na┼úional─â, care ┼či-a asumat r─âspunderi de importan┼ú─â capital─â. La 24 August 1944, apare primul num─âr al ziarului ÔÇťLibertateaÔÇŁ, organul de pres─â al PSD, av├ónd ca director pe Constantin Titel Petrescu. ├Än zilele urm─âtoare se reorganizeaz─â Comitetul Central al PSD, ├«n func┼úia de pre┼čedinte al partidului fiind ales Constantin Titel Petrescu. Un num─âr imens de persoane cer s─â fie primite ca membri ai PSD, convinse de prestigiul ┼či credibilitatea acestui partid, neerodat nici de acte de guvernare precum PN┼ó ┼či PNL ┼či nici de bol┼čevism, cum era Partidul Comunist. ├Än noiembrie 1946 apare, ├«n Editura PSD, volumul “Socialismul ├«n Rom├ónia (1835 ÔÇô 6 septembrie 1940)” o prim─â sintez─â a mi┼čc─ârii socialiste, av├ónd ca autor pe Constantin Titel Petrescu.

Consecvent concep┼úiilor sale, Constantin Titel Petrescu nu a cedat o clip─â insisten┼úelor comuni┼čtilor de a pune la dispozi┼úia Moscovei socialÔÇôdemocra┼úia rom├ón─â, de┼či existau unele voci din conducerea partidului de a se realiza o apropiere cu ace┼čtia. Pre┼čedintele PSD a condamnat atitudinea primejdioas─â a comuni┼čtilor care considerau c─â Germania hitlerist─â se afla ├«ntr-un ÔÇťr─âzboi just de ap─ârare ├«mpotriva imperiali┼čtilor reprezenta┼úi de Fran┼úa ┼či Marea BritanieÔÇŁ. De asemeni a refuzat orice contact cu PCR, care cerea ca Rom─ânia ÔÇťs─â r─âm├ón─â neutr─â, s─â nu se transforme ├«ntr-un cap de pod al Angliei ┼či Fran┼úei ├«n r─âzboiul contra Germaniei ┼či URSSÔÇŁ. Din considerente tactice, ├«mpuse de conjucturile na┼úionale ┼či interna┼úionale, Constantin Titel Petrescu a consim┼úit ├«n 1944 ca PSD-ul s─â devin─â partener egal al─âturi de PN┼ó ┼či PNL ┼či cu PCR, reprezentat de Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, ├«n vederea ├«nl─âtur─ârii dictaturii antonesciene. Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, care avea domiciliul la Bu┼čteni, pe Valea Prahovei, venea adesea pe ascuns, ├«n vila lui Constantin Titel Petrescu, de la Sinaia, trec├ónd prin p─âdurea muntelui Cump─âtu unde a pus la cale ┼či a semnat la 23 aprilie 1944 un acord privind crearea unui front unic al PSD cu PCR. La 1 Mai 1944, Radio Londra anun┼ú─â constituirea ├«n Rom─ânia a Frontului Unic Muncitoresc ÔÇô FUN, care ├«┼či propune s─â lupte pentru alungarea trupelor hitleriste din Rom├ónia, ├«ntron─ârii unui regim de libertate ┼či democratie. ├Än toate discu┼úiile ulterioare cu Iuliu Maniu, Dinu Br─âtianu ┼či Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, Constantin Titel Petrescu nu a ├«ncetat s─â atrag─â aten┼úia c─â atitudinea PSD fa┼ú─â de partidele din coali┼úia antihitlerist─â este datorat─â spiritului de colaborare na┼úional─â pentru reinstaurarea unui regim democratic ├«n Rom├ónia, subliniind necesitatea men┼úinerii ├«ntregii independen┼úe ideologice ┼či politice a fiec─ârei organiza┼úii politice. Ca urmare a diligen┼úelor lui Constantin Titel Petrescu, la 20 iunie 1944 a fost semnat─â o declara┼úie comun─â a celor patru partide PN┼ó, PNL, PSD ┼či PCR privind constituirea Blocului Na┼úional Democrat, ÔÇťcare s─â ac┼úioneze pentru salvarea ┼ú─âriiÔÇŁ av├ónd ca obiectiv final reinstaurarea ÔÇťunui regim constitu┼úional, democratic, pe baza acord─ârii drepturilor ┼či libert─â┼úilor civile tuturor cet─â┼úenilor ┼ú─âriiÔÇŁ. ├Än acest text se recunoa┼čte f─âr─â gre┼č pana socialÔÇôdemocratului Constantin Titel Petrescu, teoreticianul care a ┼úinut s─â consfin┼úeasc─â pentru viitorime tezele sale privitoare la drepturile omului exprimate ne├«ncetat de-a lungul anilor. ├Än ziarul ÔÇťLibertateaÔÇŁ din 5 septembrie 1944, Constantin Titel Petrescu expune f─âr─â echivoc toat─â istoria tratativelor anterioare actului de la 23 August 1944.

Dup─â acest moment istoric, la insisten┼úa lui Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, PSD a consim┼úit s─â intre ├«n Frontul Na┼úional Democrat, alc─âtuit ├«n februarie 1945 din PCR, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrio┼úilor, Madosz, Sindicatele Unite ┼či PN┼ó ÔÇô frac┼úiunea Anton Alexandrescu. Cur├ónd s-a dovedit c─â FND-ul era, de fapt, o manevr─â a comuni┼čtilor de a-┼či crea o majoritate pe plan electoral ├«n dauna socialÔÇôdemocra┼úilor. ├Än ziarul ÔÇťLibertateaÔÇŁ din 26 octombrie 1945 acest adev─âr a fost expus limpede: ÔÇťTrebuie ├«mpiedicat─â tendin┼úa acestuia (FND) de a se considera un supraÔÇôpartidÔÇŁ. Frunta┼čii PSD ┼či ├«ndeosebi Constantin Titel Petrescu nu au ezitat s─â se opun─â ├«ncerc─ârilor repetate ale conduc─âtorilor PCR, mul┼úi veni┼úi de la Moscova, de a desfiin┼úa socialÔÇôdemocra┼úia, flutur├ónd ideia realiz─ârii partidului unic muncitoresc. Ana Pauker ┼či Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu nu oboseau ├«n organizarea a tot felul de manevre menite s─â subjuge PSD-ul. Drept urmare CC al PSD a votat la 25 octombrie 1945 o rezolu┼úie ├«n care declar─â refuzul partidului de a adera la ideia sus┼úinut─â de PCR, textul ├«ncheind-se: ÔÇťCC al PSD ├«ndeamn─â organiza┼úiile sale s─â continue, cu toate puterile, munca de ├«nt─ârire ┼či de afirmare a partiduluiÔÇŁ. Ziarul ÔÇťLibertateaÔÇŁ a relut, ├«n numeroase articole, tema opozi┼úiei fa┼ú─â de PCR. Drept urmare, comuni┼čtii au abandonat ideia Partidului Unic, cel pu┼úin de form─â, ├«ncep├ónd un alt tip de manevre pentru a convinge PSD-ul de a merge pe liste comune ├«n alegerile ce se prefigurau. ├Än fa┼úa opozi┼úiei ferme a PSD, conducerea PCR a cerut cu insisten┼ú─â convocarea unei ┼čedin┼úe comune a Birourile Politice ale PSD ┼či PCR pentru clarificarea problemei alegerilor. ┼×edin┼úa s-a ┼úinut ├«ntr-adev─âr ├«ntr-un imobil din str. Amzei nr. 4, Constantin Titel Petrescu declar├ónd hot─âr├órea partidului: ÔÇťMerg├ónd singuri ├«n alegeri, Partidul Social Democrat continu─â tradi┼úia sa, prezent├ónd-se ├«n fa┼úa aleg─âtorilor cu programul s─âu propriu. El va folosi alegerile pentru a propaga ├«n mase ideile socialiste ┼či metodele sale de ac┼úiune, distincte de ale celorlalte organiza┼úii politiceÔÇŁ.

Hot─âr├órea Biroului Politic al PSD a creat o situa┼úie penibil─â pentru comuni┼čti. ├Änsa PCR-ul schimb─â rapid tactica, ├«ncep├ónd imediat asaltul de a corupe elemente din conducerea PSD, ca Th. Iord─âchescu, Barbu Solomon ┼či Lothar R─âd─âceanu, promi┼ú├ónd-le unora func┼úii publice ├«nalte, recompense exorbitante, ├«n timp ce pe al┼úii ca ┼×tefan Voitec, Ion Pas ┼či ┼×erban Voinea ├«i ┼čantaja cu ├«nvinuirea de ÔÇťcolabora┼úioni┼čtiÔÇŁ cu regimul antonescian. Manevrele comuni┼čtilor au reu┼čit ├«n final. La 10 martie s-au deschis lucr─ârile Congresului PSD care urma s─â consfin┼úeasc─â hot─âr├órea Conferin┼úei partidului din 1-3 decembrie 1945. Adrian Dimitriu, participant la Congres noteaz─â ├«n amintirile sale: ÔÇťDar, ceea ce s-a ├«nt├óplat cu ocazia Congresului partidului de la 10 martie 1946 reprezint─â una din paginile cele mai negre ┼či mai dureroase din istoria Partidului Social Democrat din Rom├ónia. Din ea se va putea vedea modul ru┼činos ├«n care o parte din conducerea partidului, ├«n frunte cu Lothar R─âd─âceanu ┼či ┼×tefan Voitec (la care s-au al─âturat ├«n ultima or─â ┼či al┼úii, ├«n frunte cu ┼×erban Voinea), ac┼úion├ónd cu rea credin┼ú─â ┼či trec├ónd f─âr─â nici-un scrupul peste convingerile lor anterioare, a pus la cale ┼či au reu┼čit s─â falsifice voin┼úa masei partidului, f─âc├ónd ca, prin amenin┼ú─âri ┼či corup┼úie, delega┼úii trimi┼či la Congres s─â accepte o tez─â pe care ei o comb─âtuser─â; ┼či anume aceea de a merge pe liste comune cu comuni┼čtii ├«n alegerile viitoareÔÇŁ.

Astfel, PSD s-a frac┼úionat ├«n mod nefiresc. ÔÇťPartidul care devenise una dintre cele mai puternice for┼úe politice din ┼úar─â a suferit o dureroas─â dezmembrare, ┼či anume ├«ntr-o ramur─â credincioas─â lui R─âd─âceanu ÔÇô Voitec ┼či una care l-a urmat pe pre┼čedinte ┼či care, mai t├órziu, a luat denumirea de Partidul Social Democrat Independent, spre a se face deosebirea necesar─â de prima, comunizat─âÔÇŁ scrie ├«n amintirile sale Adrian Dimitriu.

Dup─â Congresul din 10 martie 1946, PSD-ul condus de R─âd─âceanu ÔÇô Voitec a trecut la o campanie de excludere a membrilor partidului care ├«┼či manifestau acum deziluzia ┼či ├«mpotrivirea fa┼ú─â de cele petrecute. Printre cei exclu┼či sunt de remarcat figuri marcante ale socialÔÇôdemocra┼úiei rom├óne┼čti ca Eftimie Gherman, Iosif Jumanca ┼či ┼×tefan L─âc─âtu┼č.

├Än timp ce PSDI ├«┼či urma drumul s─âu firesc, sub pre┼čeden┼úia lui Constantin Titel Petrescu, gruparea R─âd─âceanu ÔÇô Voitec a mers mai departe pe calea comuniz─ârii, organiz├ónd un Congres de ÔÇťunificareÔÇŁ cu PCR, ┼úinut la ├«nceputul lunii octombrie 1947. La 20 februarie 1948 a avut loc semnarea actului de deces a grup─ârii R─âd─âceanu ÔÇô Voitec, a doua zi av├ónd loc Congresul de ÔÇťunificareÔÇŁ a PSD cu PCR, noul partid lu├ónd numele de Partidul Muncitoresc Rom├ón, a c─ârui conducere era ├«n propor┼úie uria┼č─â cea a fostului partid comunist. De altfel, nu dup─â mult timp la cel de al IX ÔÇô lea congres al PMR s-a decis ca el s─â-┼či recapete denumirea de Partidul Comunist Rom├ón. Afacerea de tip bol┼čevic era tran┼čat─â, socialÔÇôdemocra┼úia fiind asasinat─â.

Prin contrast, PSDI nu a renun┼úat nici o clip─â la doctrina ┼či programul s─âu politic inspirat de tezele pre┼čedintelui s─âu Constantin Titel Petrescu. La 16 martie 1946, PSDI a dat publicit─â┼úii un apel c─âtre ┼úar─â, semnat de pre┼čedintele partidului ├«n care declara drept nule ┼či neavenite actiunile grup─ârii R─âd─âceanu ÔÇô Voitec, ca fiind contrare liniei socialÔÇôdemocrate, reformelor ad├ónci menite s─â asigure reconstruc┼úia ┼ú─ârii pe temeiuri democratice, ├«n deplin─â libertate a poporului rom├ón, politica tradi┼úional─â de solidaritate ┼či cooperare cu Na┼úiunile Unite. ├Än ziua de 9 Mai 1946 s-a deschis Congresul PSDI, care dezavu├ónd actele de falsificare a voin┼úei PSD de c─âtre gruparea R─âd─âcenu ÔÇô Voitec i-a exclus din mi┼čcarea socialÔÇôdemocrat─â pe to┼úi adep┼úii comunizan┼úi ai acestora, care acceptaser─â ideologia marxistÔÇôleninist─âÔÇôstalinist─â. Particip├ónd pe liste proprii la alegerile din noiembrie 1946, PSDI cu semnul electoral ÔÇťF├ónt├óna cu cump─ân─âÔÇŁ s-a expus unei terori inimaginabile din partea comuni┼čtilor. Un fals grosolan ├«nf─âptuit de Teohari Georgescu, agent al Moscovei, care gira ÔÇťalegerileÔÇŁ a scos ca perdante partidele democratice, inclusiv PSDI. Protestele ┼či un apel semnate de Constantin Titel Petrescu, Iuliu Maniu ┼či Dinu Br─âtianu, au fost adresate Na┼úiunilor Unite prin care era demascat─â mascarada alegerilor regizat─â de comuni┼čti. Urmarea a fost un uria┼č val de represiuni, de abuzuri, perchezi┼úii, devast─âri ┼či ├«nchideri de sedii ale PSDI. La ├«nceputul lunii mai 1947 au ├«nceput arest─ârile ├«n r├óndul membrilor PSDI de c─âtre Siguran┼ú─â. Printre primii lovi┼úi de ÔÇťm├ónia proletar─âÔÇŁ a fost cel mai luminat ┼či integru lider socialÔÇôdemocrat modern, Constantin Titel Petrescu, arestat ├«n noaptea de 5 spre 6 mai 1948. R├ónd pe r├ónd au fost t├ór├ó┼úi ├«n temni┼úele comuniste aproape to┼úi fo┼čtii conduc─âtori politici ┼či sindicali socialÔÇôdemocra┼úi din Bucure┼čti ┼či din ┼úar─â. La 13 iunie 1949, Securitatea se putea l─âuda c─â ├«i arestase pe to┼úi socialÔÇôdemocra┼úii de vaza, chiar dac─â ace┼čtia nu erau dec├ót simpli membri ai partidului. Mul┼úi, enorm de mul┼úi socialÔÇôdemocra┼úi au pierit ├«n temni┼ú─â, printre ace┼čtia fiind eroii nationali precum Iosif Jumanca, Ion Fluiera┼č ┼či George Grigorovici care au luptat pentru ├«nf─âptuirea Rom├óniei ca stat unitar, na┼úional, Ene Filipescu ┼či Ilie Predaru frunta┼či ai partidului. Condamnat la munc─â silnic─â pe via┼ú─â, pentru fapte imaginare, Constantin Titel Petrescu este purtat din temni┼ú─â ├«n temni┼ú─â, supus la torturi, ├«nfometat ┼či distrus fizic. Anul 1955 a fost cel mai chinuitor pentru liderul socialÔÇôdemocrat. Sleit de puteri, grav bolnav, ├«mbatr├ónit, Constantin Titel Petrescu se afla ├«n pragul mor┼úii. ├Än acest─â stare de nedescris a fost adus de la ├«nchisoarea din Sighet la Securitatea din Bucure┼čti ├«n februarie 1955, unde i s-a cerut s─â semneze o scrisoare contraf─âcut─â ce urma s─â fie publicat─â ├«n ziarul comunist ÔÇťSc├«nteiaÔÇŁ, drept pre┼ú al eliber─ârii sale. Cu demnitate a refuzat s─â semneze textul. Drept urmare, a fost retrimis la Sighet, unde a fost supus unor noi maltrat─âri. ├Än noiembrie acela┼či an, aproape ├«n stare de incon┼čtien┼ú─â, de┼úinutul adus iar─â┼či la Bucure┼čti, a cedat presiunilor ┼či a semnat textul scrisorii, ├«n schimbul asigur─ârii c─â to┼úi socialÔÇôdemocra┼úii afla┼úi ├«n ├«nchisori vor fi elibera┼úi. Dup─â ce a fost pus ├«n libertate, Constantin Titel Petrescu ┼či-a petrecut restul zilelor ├«n spital, bolnav de scorbut ┼či TBC, sting├óndu-se din via┼ú─â la 2 septembrie 1957, fiind ├«nmorm├óntat la Cimitirul Bellu din Capital─â.

D├órzenia acestui mare lupt─âtor pentru libertate ┼či democra┼úie, voin┼úa sa ca dreptatea s─â se afirme s-au v─âzut ┼či dup─â ie┼čirea sa din ├«nchisoare. Constat├ónd c─â scrisoarea pe care o semnase era pur─â ├«n┼čel─âtorie a comuni┼čtilor, care oricum erau presa┼úi de Interna┼úionala Socialist─â ┼či guvernele occidentale socialÔÇôdemocrate s─â-i elibereze pe de┼úinu┼úii ÔÇťtiteli┼čtiÔÇŁ, Constantin Titel Petrescu a recurs la proteste vehemente verbale ┼či scrise, prin care cerea mai marilor comuni┼čti s─â-┼či respecte promisiunile. Un asemenea protest l-a adresat, ├«n scris, ├«n 1956, lui Chivu Stoica, prim-ministru de atunci. Conducerea Partidului Laburist din Marea Britanie, sesizat─â de cele ce se petreceau ├«n Rom├ónia, a trimis pe liderul s─âu Hugh Gaitskell la Moscova, unde acesta s-a ├«nt├ólnit cu Hru┼čciov, cer├óndu-i s─â intervin─â la Bucure┼čti pentru eliberarea de┼úinu┼úilor socialÔÇôdemocra┼úi. Astfel, guvernan┼úii comuni┼čti din Rom─ânia au trebuit s─â se supun─â ordinelor primite de la Kremlin. Gherghe GheorghiuÔÇôDej a ├«ncercat s─â se scuze cu ipocrizie de urgia pe care o porniser─â comuni┼čti ├«mpotriva socialÔÇôdemocra┼úilor, d├ónd vina pe ÔÇťclica Ana Pauker, Vasile Luca ┼či Teohari GeorgescuÔÇŁ, dup─â ce Hrusciov l-a chemat la Moscova, la raport.

├Än afara unei vaste opere publicistice, Constantin Titel Petrescu ┼či-a expus ideile sale toretice asupra dezvolt─ârii socialÔÇôdemocra┼úiei moderne ├«n mai multe lucr─âri, printre care ÔÇťCe este socialismulÔÇŁ ap─ârut─â ├«n anul 1945 ┼či ÔÇťCe este Partidul Social DemocratÔÇŁ (1946). Tot ├«n anul 1946 vede lumina tiparului lucrarea sa ÔÇťSocialismul ├«n Rom├óniaÔÇŁ care nu este neap─ârat o istorie a PSD ┼či a epocii dintre anii 1835-1940, ci un prilej de a trata ├«n mod lucid ┼či f─âr─â p─ârtinire faptele a┼ča cum au fost ele sub aspect politic, economic ┼či social.

Literatura teoretic─â l─âsat─â de Constantin Titel Petrescu dezv─âluie cu claritate spiritul vizionar a acestui mare om politic rom├ón, previziunile f─âcute privind viitorul Rom├óniei ┼či al ├«ntregii Europe. El preconizeaz─â o Europ─â unit─â, o comunitate real─â ┼či liber─â a na┼úiunilor toate cu drepturi egale indifernt de m─ârimea ┼či puterea lor, o federa┼úie a solidarit─â┼úii colective a popoarelor, ne├«ngr─âdite de frontiere pasagere superioar─â suveranit─â┼úii na┼úionale. El formuleaz─â ├«mp─âcarea antitezei ÔÇťpatriotism ÔÇô interna┼úionalismÔÇŁ sus┼úin├ónd cu argumente imbatabile c─â aceste notiuni nu numai c─â nu se exclud, dar sunt ÔÇťdou─â forme care se completeaz─â ale aceleea┼či iubiri a umanit─â┼úiiÔÇŁ. Constantin Titel Petrescu a propus cel dint├ói o guvernare democratic─â a Europei de c─âtre o ÔÇťSocietate a Na┼úiunilorÔÇŁ, asigurarea poli┼úiei armate interna┼úionale, a arbitrajelor ┼či securit─â┼úii interna┼úionale. ├Än fine, el Constantin Titel Petrescu este cel care a ├«ntrev─âzut ┼či a militat, fire┼čte ca teoretician, pentru o confedera┼úie ÔÇťa Statelor libere ┼či independente europene, asem─ân─âtoare Statelor Unite ale AmericiiÔÇŁ.

Iat─â omul providen┼úial de care rom├ónii trebuie s─â fie m├óndri. M├óndri c─â ideile acestuia au fost preluate ┼či duse mai departe de socialÔÇôdemocra┼úia interna┼úional─â ┼či iat─â, ast─âzi, prefigur├óndu-se Uniunea European─â, ca o form─â superioar─â de organizare politic─â, economic─â ┼či social─â. Ce poate fi mai ├«n─âl┼ú─âtor dec├ót a te ┼čti cona┼úional cu cel care a pus bazele teoretice ale Europei de m├óine?